Cuprins
- ARGUMENT 2
- CAPITOLUL I. 4
- INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI. 4
- CAPITOLUL II. 8
- FUNDAMENTAREA STIINTIFICA. DOCUMENTAREA TEMEI 8
- CAPITOLUL III. 18
- PRECIZAREA IPOTEZEI DE LUCRU, A OBIECTIVELOR SI METODOLOGIEI CERCETARII 18
- CAPITOLUL IV. 30
- PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR 30
- CAPITOLUL V. 54
- CONCLUZII 54
- CAPITOLUL VI. 75
- APLICATII PRACTICE 75
- SISTEME PEDAGOGICE ÎN ROMANUL MOROMETII 75
- BIBLIOGRAFIE CRITICA 85
Extras din proiect
Ce îsi propune lucrarea noastra? Sa consolideze capacitatea de a comenta scene din romanele cu continut pedagogic, fragmente reprezentative. Sa aduca în postura de a forma argumentele unei opinii referitoare la un model, la o opera literara si a le sustine în fata auditorului.
Sa demonstreze apartenenta unui text la un gen literar, sa opereze cu anumite relatii semantice, sa identifice si sa explice apartenenta unor elemente de expresivitate la diferite niveluri ale limbajului sau a unui text la un anumit stil functional.
Conceptul de literatura pentru copii nu exclude exigente de genul instituirii binelui, frumosului, adevarului, cutezantei, moralitatii, patriotismului, globalizarii, europenismului s.a.m.d. Raportul dintre operele din patrimoniul national si cel universal, dintre valorile clasice si contemporane presupune, cu totul firesc, reflectarea copilariei de ieri si de azi, cu setea ei de aventura, de a calatori, cu mirajul zarilor necunoscute si a tarâmurilor neumblate.
În slujba ilustrarii specificului literaturii pentru copii, vom aduce comentariul literar, prezentarile generale, sintezele, întrebarile-problema, încât sa întelegem profund semnificatia operei. Ne stau la îndemâna, deopotriva metoda comparativa si cea introspectiva, într-o viziune interdisciplinara, în întâmpinarea descoperirii. Ca descoperire, creatia este asigurata de unitatea dintre natura si om, dar ca inventie creatia este alimentata de opozitia dintre om si natura. Or ne sta la îndemâna metoda schemelor orientative, în scopul deprinderii cu sistematizarea mai riguroasa a ideilor.
Componenta a literaturii nationale, literatura pentru copii include totalitatea creatiilor care, prin profunzimea mesajului, gradul de accesibilitate si nivelul realizarii artistice, se dovedesc capabile sa intre într-o relatie afectiva cu cititorii lor. Acesti cititori citez din George Calinescu1 trebuie sa reconsidere opinia despre raportul dintre viata si arta, sa-si însuseasca judecati stabile, dar fara sa cada în ispita încremenirii lor. Desigur aceste judecati vor evolua de-a lungul tuturor evolutiilor literare si curentelor adiacente. Recitind pe Neculce din postura unei subiectivitati impregnate de Sadoveanu este vorba de lectura inversa depun marturie ca ei pot fi reconfirmati într-o eterna tabla de valori.
Literatura pentru copii trebuie sa investigheze universul propriu de cunoastere al copilului, nazuintele lui cele mai înalte, sa releve angajarea în actiune a oamenilor din zilele noastre, prin transfigurarea artistica, prin sincronism si mutatie a valorilor estetice, prin organicitatea acestora sub efigia bucuriei de a crea.
Fireste, romanul copilariei, cu preponderent caracter formativ-informativ constituie un fel de pisc al acestei literaturi.
CAPITOLUL I.
INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI.
FUNCTIILE OPEREI LITERARE
În aprecierea romanului destinat copiilor, accesibilitatea nu constituie, singura, un criteriu valoric. Prima functie a operei (literare) apreciaza I. Pascadi2 este aceea de a fi opera, de a exista ca un organism autonom cu o finalitate proprie si numai astfel va putea ea ajunge sa îndeplineasca vreun rol sau sa ocupe vreun loc în afara.
Dintre trasaturile functiei artistice ale operei literare mentionate de I. Pascadi în lucrarea citata, trei sunt identificabile si în romanele destinate copiilor:
a. caracterul informativ (cognitiv) opera ne comunica informatii artistice organizate într-un mesaj specific si transmise printr-un cod;
b. expresivitatea, prin care se întelege valorificarea virtutilor estetice ale limbajului;
c. caracterul formativ.
Mesajul artistic al romanului, înteles în varietatea semnificatiilor sale etico-estetice de catre micii cititori, contribuie la educarea acestora în spiritul unor virtuti morale alese (cinste, demnitate, adevar, curaj etc.) dar si artistic-creatoare.
Interferenta dintre categoriile estetice si extraestetice proprii acestei literaturi (frumosul, urâtul, ludicul, gratiosul, miniaturalul, duiosul, binele, dreptatea, munca, umanismul etc.), valorificarea lor creatoare confera operei un spor de afectivitate si prin aceasta, implicit, un spor formativ. Scriitorul adevarat stie ca se adreseaza unui cititor exigent, care respinge truismele, sablonul, artificialul, nesemnificativul, infantilul s.a. Cel dintâi dintre acesti cititori este copilul/adolescentul.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Romanul Pedagogic.doc