Algoritmi Simpli Algoritmi de Sortare

Notiunea de algoritm este o notiune de baza pentru programarea calculatoarelor, astfel ca trebuie sa începem cu un studiu atent al acestui concept.

Cuvântul „algoritm” în sine este destul de interesant, la prima privire, el poate parea ca si cum cineva a intentiuonat sa scrie „logaritm”, dar a amestecat primele patru litere. Cuvântul nu a aparut în Webster’s New World Dictonary pâna în 1957, noi am gasit forma veche „algorism” cu întelesul ei antic, adica procesul efectuarii operatiilor aritmetice folosind cifrele (semnele) arabe.

În Evul mediu, cei ce foloseau abacul calculau cu abacul, iar algoristii calculau cu algorismul. Dupa Evul mediu, originea acestui cuvânt a fost în dubiu si primii lingvisti au încercat sa ghiceasca originea lui facând combinatii ca algiras (dureros) |- arithmos (numar), altii au spus nu, cuvântul vine de la „Regele Algor al Castiliei”. Al-Khowârizmî a scris cartea celebra Kitab al Jabr w’al-muqabala („reguli de refacere si reducere”), un alt cuvânt „algebra”, porneste de la titlul cartii sale, desi cartea în realitate nu a fost algebrica.

Treptat, forma si întelesul de „algorism” au devenit corupte, dupa cum este explicat de catre Oxford English Dictonary, cuvântul a fost în mod „eronat modificat” prin „confuzie învatata” cu cuvântul aritmetic. Modificarea de la „algorism” la „algorithm” nu este greu de înteles având în vedere faptul ca oamenii au uitat derivatia originala a cuvântului. Un dictionar matematic german vechi, Vollständiges Mathematisches Lexicon (Leipzig, 1747), da urmatoarea definitie pentru cuvântul Algorithmus: „Sub aceasta definitie sunt combinate notiunile celor patru tipuri de calcule aritmetice si anume adunarea, înmultirea, scaderea si împartirea. Fraza latina algorithmus infinitesimalis în acel timp a fost folosita pentru a desemna caile de calcul cu cantitati infinit mici, cum au fost inventate de Leibnitz”.

Întelesul modern al unui algoritm este destul de apropiat de cel de reteta, proces, metoda, tehnica, procedura, rutina, cu exceptia ca, cuvântul algoritm înseamna ceva putin diferit. În plus, fiind un set finit de reguli care da o secventa de operatii pentru solutionarea unui tip specific de probleme, un algoritm poseda cinci caracteristici importante:

1. Caracter finit. Un algoritm trebuie întotdeauna sa se termine dupa un numar finit de pasi.

2. Caracterul determinist. Fiecare pas al unui algoritm trebuie sa fie definit în mod precis, actiunile care se executa trebuie sa fie specificate riguros si fara ambiguitati pentru fiecare caz.

3. Intrarea. Un algoritm nu are intrare sau are mai multe, adica este vorba de cantitatile initiale care-i sunt date înainte ca algoritmul sa înceapa. Aceste intrari sunt luate dintr-un set specific de obiecte.

4. Iesirea. Un algoritm are una sau mai multe iesiri, adica, cantitati care sunt într-o relatie specifica cu intrarile.

5. Eficacitate. Este în general de asteptat ca un algoritm sa fie eficace. Aceasta înseamna ca toate operatiile ce urmeaza a fi executate în algoritm trebuie sa fie suficient de fundamentale încât, în principiu, sa poata fi facute exact si într-un interval finit de timp, de catre o persoana, folosind creionul si hârtia.