Aspecte generale privind semnăturile digitale

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 3 fișiere: docx
Pagini : 107 în total
Cuvinte : 28520
Mărime: 112.62KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

Introducere 8

1.1. Problematica semnării digitale 8

1.2. Problematica descrierii unitare a datelor 9

2. Prezentare generală XML 10

2.1. Cerinţele de proiectare 10

2.2. Sintaxa unui document XML 11

2.3. Structuri 12

2.4. Validarea documentelor XML 13

2.5. XML Schema şi DTD 14

2.6. Date şi structuri 15

2.7. DOM 16

3. Legislaţia privind semnăturile electronice 17

3.1. Legislaţia europeană 17

3.2. Legislaţia românească 22

4. Prezentare generală a semnăturilor digitale în XML 26

4.1. Semnătură digitală 26

4.2. Infrastructura PKI 29

4.3. Caracteristici XMLDSIG 30

5. Sintaxa şi procesare XMLDSIG 32

5.1. Generalităţi 32

5.2. Recomandarea W3C privind sintaxa şi procesarea semnăturilor digitale în XML 33

5.3. Exemplu 48

6. Standardul pentru semnături digitale XML avansate (ETSI TS 101 903 – XML Advanced Electronic Signatures XAdES) 49

6.1. Introducere şi scop 49

6.2. Semnătură electronică şi date de validare 51

6.3. Structuri de date ale semnăturii electronice XML avansate (XAdES) 51

6.4. Date de validare a formularelor extinse 56

6.5. Date de validare arhivelor 57

7. Prezentare generală stucturi şi clase 59

7.1. Motivarea alegerii limbajului Java™ 59

7.2. Pachetele distribuite şi clasele mai importante 60

7.3. Dataflow general 87

8. Aplicaţie 92

8.1. Scopul aplicaţiei 92

8.2. Prezentare aplicaţiei de semnare 93

9. Concluzii 100

10. Bibliografie 101

Extras din document

Introducere

Problematica semnării digitale

Înainte de a putea discuta despre semnătura digitală trebuie să explicăm noţiunea de semnătură şi rolul pe care aceasta îl are în cadrul relaţiilor inter-umane. De obicei, semnătura este o versiune stilizată a numelui unei persoane, scrisă pe documente şi acţionând ca o dovadă a identităţii persoanei respective, un fel de sigiliu personal, obţinut prin scrierea de mână. O semnătură are rolul de a fi o probă privind provenienţa unui anumit document şi privind intenţiile persoanei care a semnat realativ la respectivul document.

Însă o semnătură nu este suficientă, dacă cel care semneză nu poate să facă asocierea între caligrafia semnăturii şi identitatea persoanei care a semnat. Această asociere poate fi făcută direct (dacă cele doi se cunosc şi îşi pot recunoaşte scrisul unul altuia) sau indirect, prin utilizarea unei a treia persoane, de încredere (de obiecei un notar public), care prin semnătura sa confirmă legătura dintre o persoană şi semnătura acelei persoane.

Odată cu dezvoltarea industriei calculatoarelor a început să se pună probleme găsirii unei metode de a putea asocia şi un document creat cu ajutorul unui editor de texte cu autorul său, fără a mai folosi suportul de hârtie.

Mai mult, după apariţia Internetului şi a posibilităţii de a stabili relaţii de afaceri la mare distanţă, de cele mai multe ori fără a-l întâlni fizic pe cel cu care se realizează repectiva afacere, a condus şi mai mult la dorinţa de eliminare a suportului de hârtie la încheierea contractelor. A rămas însă aceeaşi necesitate de a putea stabili o relaţie între identitatea unei persoane şi intenţia sa privind un anume document în format electronic. Deci, problema a rămas aceeaşi, doar contextul în care ea se manifestă s-a schimbat.

Cu alte cuvinte, semnătura digitală reprezintă mutarea unei vechi probleme, cea a ‚aplicării sigiliului’ în noua lume a calculatoarelor, a documentelor electronice şi a Internet-ului. Modalitatea de rezolvare este şi ea tot o traducere în format electronic a soluţiilor aplicate cu succes de-a lungul timpului.

Problematica descrierii unitare a datelor

Una din marile probleme ale transmiterii datelor între două sisteme informatice constă în modalitatea de prezentare a datelor respective. Deoarece lumea calculatoarelor este una eterogenă, trebuie ales formatul de prezentare care să conducă la aceeaşi interpretare a datelor indiferent de sistemul care face acea interpretare.

Mai mult chiar, un anumit şir de biţi, deci o informaţie, poate avea o semnificaţie diferită chiar pe acelaşi calculator; să nu uităm că un număr întreg poate fi scris pe 1, 2, 4 sau 8 octecţi.

Aproape singurul mod de reprezentare a informaţiei care este interpretat în acelaşi fel de toate sistemele informatice este modul text. Un caracter este văzut la fel de toate calculatoarele, indiferent de arhitectura pe care se bazează sau de sistemul de operare care există pe acel calculator.

Însă în lumea calculatorelor un şir de caractere nu are o înţeles decât dacă se ştie semnificaţia care trebuie acordată acelui text. Cu alte cuvinte, atunci când se doreşte mai mult decât simpla afişare a unui text, datelor reprezentate de un şir de caractere trebuie să li se dea o anumită semnificaţie, calculatorului trebuie să i se explice cum anume trebuie să transforme şirul de caractere în informaţii pe care să le poată prelucra.

Următorul pas logic este acela de a sugera existenţa unui şir de caractere care să explice semnificaţia, ajungându-se în final la date care se auto-descriu. Astfel după citirea unui document text, un calculator şi-ar putea extrage informaţiile pe care trebuie să le proceseze şi ar şti şi ce modalităţi de procesare pot fi aplicate.

Deci, şirul de caractere nu are decât rolul de purtător al informaţiilor, calculatoarele lucrând cu tipuri interne de date. Este treaba calculatorului sursă să genereze şirul de caractere astfel încât sarcina decodării informaţiei să nu fie prea complicată sau să poată conduce la interpretări diferite.

Prezentare generală XML

EXtensible Markup Language, abreviat XML, este un limbaj de tip markup, folosit pentru descrierea datelor. El descrie o clasă de obiecte, numite documente XML, şi modul în care un calculator ar trebui să proceseze informaţiile din aceste documente XML.

XML poate fi descris ca un subset al SGML – Standard Generalized Markup Language. Spre deosebire de SGML, XML este mai simplu de implementat (un procesor de XML este mult mai simplu de construit si implementat decât un procesor de SGML) şi din acest motiv poate fi folosit pentru transmiterea datelor în mediul web (implementarea unui procesor de SGML într-un browser web ar fi făcut procesarea informaţilor greoaie datorită complexităţii acestuia).

XML este tot un limbaj de tip markup ca şi HTML. Însă spre deosebire de acesta din urmă, nu îşi propune să ofere o modalitate de prezentare a datelor ci îşi propune să ofere chiar datele. Tag-urile HTML sunt folosite numai pentru a oferi instrucţiuni despre cum trebuie prezentate informaţiile dintr-o pagină web. Tag-urile din XML pot descrie datele. Dacă în HTML există un număr fix de tag-uri care pot fi folosite, in XML autorul documentului îşi crează propriile tag-uri, după cum consideră necesar pentru a face descrierea datelor pe care le conţine documentul XML.

Preview document

Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 1
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 2
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 3
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 4
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 5
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 6
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 7
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 8
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 9
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 10
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 11
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 12
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 13
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 14
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 15
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 16
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 17
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 18
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 19
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 20
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 21
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 22
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 23
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 24
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 25
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 26
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 27
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 28
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 29
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 30
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 31
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 32
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 33
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 34
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 35
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 36
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 37
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 38
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 39
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 40
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 41
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 42
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 43
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 44
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 45
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 46
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 47
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 48
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 49
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 50
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 51
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 52
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 53
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 54
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 55
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 56
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 57
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 58
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 59
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 60
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 61
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 62
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 63
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 64
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 65
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 66
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 67
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 68
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 69
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 70
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 71
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 72
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 73
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 74
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 75
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 76
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 77
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 78
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 79
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 80
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 81
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 82
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 83
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 84
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 85
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 86
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 87
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 88
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 89
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 90
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 91
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 92
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 93
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 94
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 95
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 96
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 97
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 98
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 99
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 100
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 101
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 102
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 103
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 104
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 105
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 106
Aspecte generale privind semnăturile digitale - Pagina 107

Conținut arhivă zip

  • Aspecte Generale Privind Semnaturile Digitale.docx
  • Bibliografie.docx
  • Cuprins.docx

Alții au mai descărcat și

Comunicarea în Rețea folosind Telefonia Mobilă

Introducere Aplicațiile mobile au devenit, ȋn zilele noastre, un domeniu important atȃt pentru marile corporații cȃt și pentru simplii...

Elaborarea unui Asistent Electronic Public

INTRODUCERE Organizarea cît mai efecientă a datelor si informaţiei existente a devenit o necesitate stringentă datorită creşterii volumui si...

Limbaj de Interogare Orientat pe Obiect

Limbajul de interogare orientat pe obiect (OQL) este un standard al limbajului de interogare pentru baze de date orientate pe obiect. OQL este...

Sistem informatic pentru managementul documentelor

Documentele dețin o putere incredibilă in mediile de activitate guvernamentală. Acestea trec printr-o evoluție majoră care modifică activitățile...

Limbajul Java pe Internet

ADNOTARE Cuvinte cheie: Java, Server, Client, URL, RMI, JSP, JSF, applet. Limbajul Java a aparut datoritã necesitãtii rezolvãrii problemelor...

Lucru cu Imagini în Java

LUCRUL CU IMAGINI IN JAVA 1.Clasa java.awt.image Pachetul java.awt.image contine 3 interfete cu functii specifice: ImageConsumer, ImageObserver,...

Multimedia - Hipermedia

I.1. Terminologie. Multimedia, Hipermedia, Hipertext. Odată cu dezvoltarea tehnologiei globale au crescut cerinţele de informare şi învăţare...

Notiuni de Limbaj HTML

NOŢIUNI DE BAZĂ INTER-REŢELE ŞI INTERNET În lume există milioane de calculatoare. În aceste calculatoare sunt stocate informaţii. Pentru a...

Te-ar putea interesa și

Comerț electronic - actualitate și perspectivă

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Potrivit Web Internet Archive, primul magazin online din România a fost lansat de către PC Net în 1997 şi se numea...

Contractul de vânzare cumpărare în comertul international

CAPITOLUL I CONTRACTELE COMERCIALE ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE 1.1.CONTRACTE COMERCIALE INTERNAȚIONALE - DELIMITARI CONCEPTUALE Concepții...

Tehnologiile Informaționale în Tranzacțiile de Comerț Exterior

INTRODUCERE Asistam la un proces de globalizare a afacerilor, care, în mod invariabil, influenteaza toate tipurile de firme, indiferent de arealul...

Bazele Tehnologiei Informației

Capitolul 1. Concepte de baza privind tehnologia informationala si de comunicatii 1.1. Informatia, resursa strategica a societatii Orice...

Ai nevoie de altceva?