Elaborarea unui Asistent Electronic Public

INTRODUCERE

Organizarea cît mai efecientă a datelor si informaţiei existente a devenit o necesitate stringentă datorită creşterii volumui si complexitaţii acestora. Orice utilizator are informaţia personală importantă care trebuie sa fie organizată şi accesată rapid.

Până la apariţia calculatoarelor pentru păstrarea si organizarea ei se folosea suport de hîrtie sau era angajat un om special în acest scop (asistent). Aceasta concepţie de organizare aducea la cheltuieli organizatorice esenţiale si deseori nu era comodă. Cu apariţia calculatoarelor păstrarea datelor a devenit mai uşoară, datorită faptului ca informaţia se păstrează in forma digitală. Insă la prima etapa de dezvoltare înca nu existau aplicaţii ce erau destinate să organizeze datele personale ale utilizatorului (era costisitor sa foloseşti un calculator mainframe pentru funcţiile ce le putea executa un om). Aceste aplicaţii au apărut numai după creşterea brusca a numărului de calculatoare personale si a măriri cerinţelor utilizatorilor către produsele software .

La ora actuală există mai multe aplicaţii pentru păstrarea datelor personale ale utilizatorului la calculator, aşa numitele asistente electronice (organizere) sau calendare care stochează şi organizează fluxul de informaţie ce revine la o persoană. In componenţa lor intra o mare gama de servicii orientate la ajutorarea utilizatorului în activitatea zilnică (calendare, notiţe, carnet de adrese etc.). Mulţi utilizatori folosesc aceste programe permanent si au trecut aproape complet de la suport de hîrtie la ele. Dar acest soft are un neajuns important – el lucrează pe calculatorul utilizatorului şi pentru accesul la informaţia păstrată avem nevoie să avem acces la acest calculator. Însă de multe ori informaţia păstrată în aceste asistente electronice este necesară cînd nu putem să accesăm acest calculator anumit. Astfel de cazuri sînt foarte frecvente în viaţa omului contemporan.

Complexitatea accesului informaţiei păstrate a adus la schimbarea concepţiei de organizare a datelor. În ultimele ani a apărut tendinţa de a muta atributele obişnuite ale utilizatorilor in reţea: sisteme de operare, aplicaţiile, cutii poştale sau chiar discurile logice. Adică informaţia necesară este păstrată intr-un loc şi poate fi accesată de mai mulţi utilizatori concomitent. Aplicaţia server ce dirijează fluxul de date se află permanent în stare de aşteptare şi răspunde la cerinţele utilizatorilor în orice timp şi poate fi accesată de pe orice calculator conectat la reţea. Pentru accesul la date deseori se folosesc aplicaţii ce sunt prezente pe fiecare calculator – exploratoare web.

Avantajele unei asfel de organizării sunt evidente:

• redistribuirea si păstrarea resurselor utilizatorilor,

• aplicaţia poate fi accesată de pe orice calculator conectat la reţea,

• informaţie poate fi obţinută in orice moment de timp.

Un caz mai general este conectarea serverului la reţeaua Internet. Dacă serverul unde este păstrata informaţia este conectat la Internet, putem sa accesăm informaţia de pe orice loc al globului pământesc.

Asistentul electronic public face parte din acest rînd de aplicaţii şi vine să ajute utilizatorului în viaţa lui de toate zile.

Asistentul electronic public prezintă un serviciul public care permite utilizatorilor să folosească online aceleaşi facilităţi ca şi aplicaţiile pentru organizarea datelor personale offline şi anume - calendarul zilnic, carnetul de adrese, carnetul de notiţe si etc. Toate acestea sînt accesibile 24 ore pe zi, 265 zile în an.

Teza dată este destinată creării unui asistent electronic care include următoarele servicii publice: calendarul zilnic cu posibilitatea de păstrare a evinementelor, păstrare a notiţelor şi a datelor personale şi de organizare a referinţelor preferate. Datele asistentului electronic pot fi accesate repede de pe orice calculator. Programul este instalat pe server şi permite organizarea, păstrarea, modificarea datelor prin interfaţa exploratorului web. Paginele lui sînt uşoare şi pot fi încărcate prin reţea cu canalul îngust de comunicare (este des cazul cînd utilizatorii se conectează la reţea prin dial-up). În afară de aceasta AEP are interfaţa utilizatorului uşoară de inţeles şi repede de însuşit.

În lucrarea prezentată sunt stabilite cerinţele către aplicaţiile destinate pentru organizarea informaţiei personale a utilizatorilor şi sunt cercetate instrumentarele folosite la crearea web-aplicaţiilor. Dintr-un număr mare de tehnologii şi aplicaţii folosite la crearea web-aplicaţiilor sunt alese: Perl, Apache şi MySQL. Sunt explicate fundamentele programarii CGI, protocolului HTTP şi a limbajului de programare Perl cunoaşterea cărora este necesara la elaborarea AEP. O mare parte a lucrarii este dedicată descrierii conceptului creării AEP şi realizarii nemijlocite a proectului.

1. FORMULAREA PROBLEMEI DE CREARE A AEP

Nu există încă un consens deplin în ceea ce priveşte definirea asistentului electronic. Diferiţi oameni, diferite companii sau grupuri oferă variante uşor diferite pentru definirea a ceea ce se înţelege prin asistente electronice. Deşi există o serie de facilitaţi , dezvoltarea rapidă a domeniului face dificila o evoluţie corespunzătoare a standardizării. Se pot considera ca fiind aspecte importante pentru organizarea datelor următoarele elemente si cerinţele care trebuie se înaintează către asistentul electronic:

• securitatea datelor - informaţia pastrată poate fi de gradul înalt de confedenţialitatea şi accesul la ea a persoanelor străine poate aduce mari prejudicii. Asistentul electronic trebuie să ofere mecanismele de autentificare şi controlul accesului pentru utilizatori. Procedurile de control al accesului şi de securitate trebuie să asigure posibilitatea administrării drepturilor acordate utilizatorilor şi să ofere accesul la datele care sînt permise pentru el. Cel mai des accesul este limitat prin existenţa numelui utilizatorului si a parolei.

• posibilitatea de acces online de la orice staţie a reţelei

• asigurarea performanţei, scalabilitaţii si robusteţii aplicaţiei - la creşterea volumului de date şi a numărulului de utilizatori aplicaţie trebuie să funcţioneze în regim normal, fără greşeli şi pierderi de informaţie. Pentru aceasta la elaborarea aplicaţiei trebuie să ne folosim de instrumente software care economisesc resursele.

• prezenţa unei interfeţe clare, consistente şi grafice - utilizatorul care foloseşte aplicaţia poate fi şi un om neexperementat în domeniul calculatoarelor. Dar aplicaţia este destinată pentru utilizator de orice nivel ( fiecare om are datele ce trebuie să fie organizate ) şi interfaţa grea va fi o piedică pentru el.

• păstrarea datelor intr-un loc – accesul la date va fi dirijat de un soft special instalat pe server. Este evidentă folosirea SGBD de tip client/server, care ie pe seama sa probleme principale: păstrarea fizică, accesul autorizat, convertirea datelor etc.