Cuprins
- I. Instalare LINUX.3
- 1. Istoria Linux.4
- 2. Distribuţiile RedHat Entreprise și Fedora.6
- 3. Inainte de instalare.7
- 4. Instalare și configurare.8
- II. Interfaţa cu utilizatorul în LINUX.12
- 1. Interfaţa grafică.12
- 2. Interfaţa în linia de comandă.13
- 2.1. Consola( prompt).14
- 2.2. Sistemul de fișiere.14
- 2.3. Comenzi.15
- 2.4. Tipuri de fișiere.22
- 2.5. Arhivarea/ Dezarhivarea.23
- 2.6. Vizualizarea proceselor în Linux.26
- 2.7. Repornirea și oprirea sistemului.26
- 2.8. Căutare ajutor.27
- 3. Instalarea de programe / pachete în Linux.27
- 3.1. Yum.28
- 3.2. Editoare de text.29
- III. Configurarea reţelei sub LINUX.33
- 1. Noţiuni introductive.33
- 2. Configurarea plăcii de reţea.34
- 3. Utilitare de bază.36
- Bibliografie.40
Extras din proiect
I. Instalare LINUX
Linux face parte din altă familie de sisteme de operare : familia UNIX. Deși deciziile de proiectare și de filozofie între familia Windows și familia Unix sunt diferite, în ultimii ani interoperativitatea între cele doua familii a crescut, iar interfeţele puse la dispoziţie utilizatorului sunt din ce în ce mai similare.
Sistemele Linux sunt denumite mai corect GNU/Linux. Linux este doar nucleul sistemului de operare, componenta esenţiala a acestuia, în timp ce bibliotecile și aplicatiile fundamentale sunt oferite de proiectul GNU(http://www.gnu.org). În acest capitol voi folosi denumirea de Linux sau GNU/Linux interschimbabil. Caracteristica cea mai importantă a sistemelor GNU/Linux este faptul că sunt libere. Nu numai că sunt gratis, dar oricine are acces la codul sursă al programelor. Acest lucru a facilitat crearea unor comunităţi mari de utilizatori în jurul diverselor proiecte. Software-ul de acest tip poartă numele de software liber. Denumirea în engleză este Free software. O denumire alternativă este Open Source. În general această categorie de proiecte sunt denumite FLOSS(Free/Libre/Open Source/Software). O altă caracteristică importantă este descentralizarea proiectelor software ce alcătuiesc un sistem GNU/Linux. Astfel nucleul Linux este dezvoltat ca un proiect separat de un Internet browser cum este Mozilla Firefox. Acest lucru înseamnă că este nevoie de un pas intermediar în colectarea tuturor programelor necesare pentru a alcătui un sistem de operare utilizabil. Acest lucru este realizat de comunitaţi sau firme specializate și ceea ce rezultă este denumit distribuţie Linux sau distribuţie GNU/Linux. O astfel de distribuţe este furnizată utilizatorului pentru instalare.
Printre distribuţiile importante amintim: Debian, Ubuntu, RedHat/Fedora, Mandriva (initial Mandrake), SuSE, Gentoo, Damn Small Linux, Sabayon, United Linux, Slackware, etc. Astfel un lucru particular sistemelor GNU/Linux este numărul mare de opţiuni: fiecare distribuţie are particularitaţile sale care pot fii mai mult sau mai puţin pe placul unui anumit utilizator.
1. Istoria Linux
1.1. RedHat
Apărută pentru prima oară pe piaţă în vara anului 1994, această distribuţie s-a remarcat prin ușurinţa cu care putea fi actualizată prin intermediul managerului de pachete RPM, un concept nou pentru vremea aceea. Astfel, dacă era necesar un program, utilizatorul îl putea descărca de pe Internet sub forma unui pachet, putându-l apoi instala foarte ușor și având avantajul că acesta este deja configurat. Totodată, RedHat a fost o firmă care a avut un mare succes în domeniul comercial prin serviciile oferite utilizatorilor săi. Numele său se trage de la unul dintre fondatori, care avea obiceiul să poarte o șapcă de culoare rosie.
1.2. Debian
Proiectul a fost fondat pe data de 16 august 1993 de către Ian Murdock, pe când conceptul de distribuţie era încă ceva nou. Deși este un sistem de operare non-comercial, Debian are tot meritul de a se menţine în top, succesul său fiind garantat de libertatea oricărei persoane din lume de a contribui la acest proiect. Numele de Debian vine de la autorul său, Ian și soţia acestuia, Debra.
1.3. SuSE
Atunci când se vorbește despre SuSE, imediat se aduce vorba de utilitarul său de configurare YaST, care permite, prin utilizarea unei interfeţe grafice sau text, instalarea sau dezinstalarea de pachete într-un timp foarte scurt. Versiunile mai noi conţin și o aplicaţie numită Blinux care permite nevăzătorilor să iși personalizeze sistemul, oferind acestora chiar și posibilitatea de compilare a kernel-ului.
1.4. Mandrake
Îndrăgită mai ales de utilizatorii neiniţiaţi, prima versiune a acestei distribuţii a apărut în luna iulie a anului 1998, fiind produsă de Gael Duvalm. Succesul său s-a datorat în mare parte faptului că Mandrakesoft a încercat să se orienteze mai mult pe sectorul comercial. Mandrake este recunoscută drept o versiune disponibilă oricărei persoane care dorește să pășească în lumea Linux datorită ușurinţei sale în configurarea și rularea aplicaţiilor. Versiunile noi ale acestei distribuţii poartă numele de Mandriva.
1.5. United Linux
Este prima distribuţie dezvoltată de mai mulţi producători. La acest proiect participă: Conectiva, The SCOO Group, SuSE Linux AG, Turbolinux.
1.6. Gentoo
Gentoo Linux se deosebește de majoritatea distreibuţiilor prin metoda de organizare a pachetelor, managerul numindu-se Portage. Acesta apropie distribuţia de sistemele BSD, fiind scrisă în limbajul de programe Python. Managerul include controlul legăturilor( util în cazul deinstalării unui pachet- opţiune prezentă și la alte distribuţii) , configurarea pachetelor, etc. Există versiuni de Gentoo pentru platformele X86, PowerPC, Spar și Sparc64.
1.7. Slackware
Apărut în aprilie 1993, proiectul Slackware a dorit să ofere o distribuţie extrem de configurabilă și stabilă. Mult timp s-a trăit cu impresia că Slackware este adresat în special specialiștilor, temă nefondată în totalitate deoarece puţin timp petrecut cu acesta poate transforma așa-zisul „calvar” într-o adevărată plăcere.
1.8. Turbolinux
Foarte răspândită în Asia, în special în Japonia, Coreea și China, distribuţia este destinată mediilor comerciale, fiind prima care s-a conformat standardelor internaţionale ce propun găsirea unei metode de a creea aplicaţii cu suport pentru mai multe limbi. Totodata Turbolinux a fost prima variantă de Linux ce a oferit suport pentru procesoarele Intel Itanium pe 64 de biţi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Instalarea si Configurarea unui Sistem Linux.docx