Abordarea interculturală și importanța ei în contextul globalizării și internaționalizării afacerii

I N T R O D U C E R E

In cadrul unei abordari interculturale, cel care vrea sa inteleaga fenomene culturale exprimate intr-o alta limba trebuie sa aiba constiinta apartenetei la propria cultura. Cel mai adecvat mod de a dobandi o asemena constiinta consta in compararea propriei culturi cu o alta cultura. Aceasta metoda implica o atitudine deschisa fata de o alta cultura si capacitatea de a relativiza valorile propriei culturi.

Lucrarea de fata se adreseaza celor interesati de abordarea interculturala si importanta ei in contextul internationalizarii si globalizarii afacerii.

Domeniul este abordat, in primul rand, dintr-o perspectiva manageriala, ceea ce justifica titlul lucrarii. Ca atare, lucrarea de fata se inscrie in literatura de management, in cadrul careia se defineste prin obiectul de studiu – internationalizarea si globalizarea afacerilor, nivelul tratarii – microeconomic, precum si prin mediul de referinta – viata internationala. intr-o maniera consacrata, de acum, in lucrarile de management se analizeaza modul in care functiile conducerii (planificare, organizare, coordonare, control) asigura punerea in practica a strategiei de internationalizare a firmei.

Problematica managementului international este abordata dintr-o perspectiva interculturala, adica prin luarea in considerare a diversitatii culturale ce caracterizeaza mediul de afaceri mondial, precum si a specificului valorilor corporationale ale participantilor la tranzactiile internationale. Aceasta abordare s-a impus in literatura de specialitate de pe plan mondial abia in ultimii ani si este prezent principala sursa de innoiri in plan conceptual si operational in domeniul managementului.

O alta realitate stiintifica si pragmatica, fara echivoc, care, deci, nu ar mai trebui demonstrata, si anume, faptul ca orice segment al managementului, cum este si Managementul International, trebuie definit si realizat pornind de la Managementul General si facand apoi adaptarile specifice de rigoare. Este, de altfel, singura abordare stiintifica, care respecta tratarea managementului ca sistem, cu subsistemele sale, intr-un tot unitar, coerent

Orice segment de management are obiectul, functiile, principiile managementului general, componentele generale ale acestuia si cele ale sistemului de management al organizatiei, particularizate la specificul acelui tip de management.

Consider orice alta abordare, cum se intampla frecvent in teoria si practica actuala, tratandu-se subsistemele de management ca entitati distincte, neglijandu-se Managementul General, este o mare eroare, cu consecinte uneori incalculabile si ireparabile.

Subientcul diferentelor culturale prezinta importanta atat pentru specialistii in economie mondiala, in afaceri internationale sau in stiinte sociale, cit si pentru publicul larg.

Diferentele culturale in plan regional, national sau corporational exprima abordari diferite ale unor comunitati umane determinate in legatura cu solutionarea problemelor de baza ale existentei: conceptia despre lume, modul de asigurare a integrarii interne si modul de adaptare la cerintele mediului. Studiul diferentelor culturale pleaca in general, de la analiza comparativa a "solutiilor existentiale" definitorii pentru anumite comunitati, fie ca acestea sunt denumite "optiuni sau ipoteze fundamentale", "dimensiuni culturale" sau valori culturale.

In aceasta lucrare incerc sa arat atat importanta globalizarii cat si cea a internationalizarii afacerii, astfel, globalizarea este un sistem sau un fenomen complex, uneori ambivalent, chiar contradictoriu, care a fost privit si analizat in mod diferit de catre cei ce si-au asumat acest risc sau aceasta raspundere. Dincolo de aceste analize, globalizarea ramane un fapt real, viu, cu care trebuie sa ne confruntam, independent de vointa sau optiunea noastra. Se considera ca cel mai mare pericol (semnalat si de catre unii teoreticieni ai globalizarii) pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei ii inghite pur si simplu.

Cucerita de piata, dopata de televiziune, sport sau internet, lumea globalizata traieste in acelasi timp pe fondul unei crize generale a sensurilor vietii, un dezastru cultural si educational global, simptom ingrijorator, dar sigur, al barbarizarii societatii viitorului.

Cultura traditionala a societatilor dispare sau se preface in spectacol si marfa (McDonaldizarea), cultura umanista e eliminata tot mai mult de tehno-stiinta invadatoare si transformata intr-o pseudo-stiinta. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, risca sa devina omul atomizat care traieste numai pentru productie si consum, golit de cultura, politica, sens, constiinta, religie si orice transcendenta. Probabil acesta este ultimul stadiu in evolutia umanitatii sau "ultimul om". in ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita sau elimina globalizarea.

Abordarea interculturala este o caracteristica definitorie a teoriei si practicii managementului international.

Subiectul diferentelor culturale prezinta importanta atat pentru specialistii in economie mondiala, in afaceri internationale sau in stiinte sociale, cat si pentru publicul larg. Succesul firmelor internationale dar si al celor nationale este tot mai mult conditionat de abilitatile de cooperare interculturala a membrilor lor. Globalizarea reprezinta o realitate. Lumea a intrat intr-o noua era a actitatii economice fara precedent, ce se caracterizeaza prin productie mondiala, distributie internationala si aliante strategice globale.

Gasirea celor mai potrivite metode de comunicare, organizare, coordonare a afacerilor multiculturale, care sa permita obtinerea unei eficiente maxime, solicita din partea managerilor respect fata de diversitatea umana, intelegere fata de alte culturi si dezvoltarea abilitatilor empatice. Relatiile umane, indiferent daca se desfasoara in nivel managerial, politic sau economic sunt puternic influentate de tiparele dominante de gandire, simtire si manifestare ale diferitelor grupuri sociale. Importanta lor pentru succesul parteneriatelor economice nu trebuie neglijata.

In plus, diferentele culturale din interiorul tarilor sunt in crestere. Grupurile etnice devin constiente de identitatea lor si cer o recunoastere politica a acestui fapt. Desigur, aceste diferente etnice au existat intotdeauna. Ceea ce s-a schimbat este intensitatea contactelor dintre diferite grupuri sociale,ce a permis membrilor grupului confirmarea identitatii proprii. Cooperarea dar si dezamorsarea conflictelor impune cunoasterea valorilor promovata de membrii fiecarei culturi.

Dezvoltarea capacitatii managerilor si viitorilor manageri de a asimila si aplica elementele manageriale utilizate in cele mai competitive tari poate contribui la dezvoltarea unei economii romanesti in acord cu criterile unei economii libere de piata

Este evident ca oamenii pot fi foarte diferiti si ca nu exista persoane identice. Experienta demonstreaza ca locuitorii unei tari poseda anumite credinte si structuri mentale de percepere a realitatii care le marcheaza comportamentul. Cultura, totusi, nu este un fenomen strict national, in anumite tari, caracteristicile regionale pot prevala specificului national. Grupurile culturale pot chiar depasi granitele nationale sau regionale,delimitarea lor realizandu-se pe baza altor criterii decat cele geografice. Acesta este motivul pentru care cititorii trebuie sa acorde semnificatia corecta generalizarii surprinse in aceasta lucrare.

Ca oricare alta lucrare, este cert ca si prezenta lucrare este susceptibila de unele retusuri. Din acest motiv, doresc sa multumesc celor care, parcurgand-o, vor face sugestii si propuneri de imbunatatire ce vor fi luate in considerare la o editie viitoare.

Tin sa mentionez si faptul ca documentarea pentru aceasta lucrare a fost „complicata” datorita „surselor” cu continut asemanator avute la dispozitie, documentatia avuta la dispozitie a trebuit a fi concentrata intr-o lucrare cu un numar de pagini relativ redus pentru usurinta parcurgerii si intelegerii fara repetari inutile, dar poate necesare in anumite parti ale lucrarii