Cuprins
- 1. Introducere
- 2. Ce reprezintã decizia?
- 3. Modalitãți de luare a deciziei
- 4. Tipuri de decizii
- 5. Modele de elaborare a deciziei:
- 5.1. Modelul lui Simon
- 5.2. Modelul Bucla decizionalã
- 6. Tehnici de decizie ( analiza mijloace-rezultate;matricea decizioanlã; arborii de decizie; listele )
- 7. Studiu de caz : Cetateanul si decizia publica in sec XXI
Extras din proiect
1. Introducere
Atunci când apare o problemă este necesar să fie analizate toate variantele de rezolvare ale acesteia. Suntem în situaţia de luare a unei decizii. Pentru fiecare variantă sunt analizate punctele tari şi punctele slabe, resursele alocate, timpul necesar, riscurile. Alegerea unei variante dintre multele opţiuni posibile în urma combinării factorilor de mai sus înseamnă luarea unei decizii.
În teoriile manageriale apar în general patru funcţii ale unui manager:
• Funcţia de planificare (pe termen scurt sau pe termen lung);
• Funcţia de organizare şi conducere efectivă;
• Funcţia de control a activităţii depuse pentru atingerea obiectivelor fixate;
• Luarea deciziilor.
Funcţiile enumerate mai sus se exercită în condiţii de timp limitat, de stres şi presiune.
Decizia este un proces de schimbare a realităţii, a resurselor naturale, financiare şi umane de care dispune unitatea, de alegeri raţionale dintre alternative.
În elaborarea deciziei trebuie să avem în vedere:
• acţiunea;
• un rezultat unic cuantificabil;
• un interval de timp
• investiţia maximă pentru atingerea scopului
2. Ce reprezintã decizia?
Decizia constituie elementul esențial al activitãții manageriale deoarece,într-o organizație apar încontinuu probleme care trebuie rezolvate sau se creeazã situații pentru care este nevoie sã se gãseascã soluții.
Un manager este obligat sã ia în mod constant decizii pentru realizarea obiectivelor propuse.Decizia implicã de regulã cel puțin douã persoane :decidentul,adicã managerul,și una sau mai multe persoane ,executante sau cadre de conducere care participã la concretizarea sau punere ei în practicã.Datoritã acestei particularitãți,care face sã se deosebeascã fundamental actul decizional managerial de cel personal,în conceperea și punerea în aplicare a deciziei trebuie sã se ținã seama de mediu,de pregãtirea,potențialul și motivația celor implicați în acest process.Foarte adesea ,în rezolvarea unei probleme se întâmplã sã aparã nenumãrate constrângeri ,impuse de ceilalți membri ai organizației,de procesele specifice desfãșurãrii activitãții și chiar de continua schimbare a mediului în care funcționeazã întreprinderea.
Astfel putem defini decizia: un act social, deliberat, al unei persoane sau al unui grup de persoane, prin care se stabilesc scopul şi obiectivele unei acţiuni, direcţiile şi modalităţile de realizare a acesteia, toate determinate în funcţie de o anumită necesitate, pe baza unui proces de informare, reflecţie şi evaluare a mijloacelor şi a consecinţelor desfăşurării acţiunii respective.
Factorii primari care influențeazã în mod hotãrâtor o decizie sunt:
• Certitudinea : existã o probabilitate maximã de a realiza obiectivul propus folosindu-se metoda sau calea preconizatã.
• Incertitudinea : probabilitatea realizãrii obiectivului propus este mare,dar existã dubii sau incertitudine în privința modului în care se va proceda.
• Riscul: probabilitatea realizãrii obiectivului și a procedurilor prezintã un grad mare de nesiguranțã.
În general ,se disting douã moduri de abordare a rezolvãrii problemelor: o cale raționalã și una creativã.În mod obligatoriu,procesul decizional,indiferent de calea aleasã,cuprinde mai multe faze succesive:
• Identificarea și definirea problemei
• Analiza problemei
• Stabilirea alternativelor sau generarea de variante decizionale
• Evaluarea solutiilor și alegerea celei mai convenabile
• Aplicarea deciziei
• Evaluarea rezultatelor obținute
Ceea ce deosebește managerul obișnuit de cel de succes este modul de abordare a problemelor într-o manierã creativã și gãsirea unor soluții noi,inedite.Indiferent de stilul de abordare ,managerul trebuie sã ținã seama de faptul cã perioada în care se poate lua o decizie eficientã este întotdeauna limitatã.Amânarea adoptãrii unei soluții dincolo de momentul optim duce,de cele mai multe ori,la imposibilitatea aplicãrii deciziei sau chiar la inutilitatea ei.În procesul complex de alegrea ,elaborarea și adoptarea unei soluții,trebuie avut în vedere faptul cã ,decât o decizie perfectã dar tardivã ,este de preferat una mai bunã,dar la momentul potrivit,care poate fi îmbunãtãțitã în timp.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Abordarea Structurata a Deciziilor in Cadrul Proiectelor Publice.doc