Analiza Comparativa a Judetelor Arad si Constanta

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Analiza Comparativa a Judetelor Arad si Constanta.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 49 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Carmen Valentina Radulescu, Nicolae Istudor, Toader Moga

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Management

Cuprins

INTRODUCERE
I. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ
1. DESCRIERE GENERALĂ
2. INFRASTRUCTURĂ
3.ECONOMIA JUDEŢELOR
4.MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
II. ZONE PROBLEMĂ
III. ANALIZA SWOT
IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢELOR ARAD ŞI CONSTANŢA
V. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

I. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ

1. DESCRIERE GENERALĂ

Localizare

Situat în partea de vest a ţării, de-a lungul unor importante căi de comunicaţii naţionale şi internaţionale, judeţul Arad, poartă de Vest a României, se întinde din inima Munţilor Apuseni până la câmpia largă şi netedă formată de Mureş şi de Crişul Alb. Judeţul Arad se învecinează cu judeţele Bihor, Alba, Hunedoara şi Timiş, şi este principală poartă de intrare în România dinspre Europa centrală şi de apus, de-a lungul unor importante căi de comunicaţii naţionale şi internaţionale. Limita nordică se desfăşoară pe faţada Vestică a Munţilor Apuseni, a Dealurilor Vestice şi Câmpia de Vest, iar masivul Codru - Moma până la valea Moneasa.

Limita judeţului coincide cu cumpăna de ape dintre Crişul Alb şi Crişul Negru. În sud, judeţul prezintă o limită estompată, adică o cumpănă de ape joase.

Judeţul Constanţa este situat în extremitatea sud-estică a Romaniei fiind limitat de marea Neagră la est, iar la nord de judeţul Tulcea. Spre vest Dunareă desparte judeţul Constanţa de judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila, iar la sud se află o parte din frontiera de stat a ţării noastre cu Bulgaria.

Suprafaţă şi relief

Cu o suprafaţă totală de 7654 km2, judeţul Arad cuprinde 78 de unităţi teritoriale şi administrative din care un municipiu - Arad, municipiu reşedinţă de judeţ, 9 oraşe (Chişineu Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiș, Sântana) şi 68 de comune. Judeţul Arad reprezintă 3,2% din suprafaţa României iar ca mărime ocupă locul la şaselea între cele 41 de judeţe ale ţării.

Peisajul natural al judeţului Arad este caracterizat de prezenţa unui relief etajat de la est la vest, bine distribuit, de o reţea hidrografică tributară în cea mai mare parte celor două râuri importante, Mureșul și Crișul Alb, de prezenţa unui climat temperat continental cu influente oceanice și nu în ultimul rând de prezenţa unei flore și faune cu elemente de mare valoare. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova , zacaminte de bazalt se gasesc la Zabrani

Relieful este grupat in proporţii aproximativ egale fiind reprezentat de treapta montană, treapta dealurilor, depresiunilor și culoarelor și de treapta câmpiilor, fiecare grupa în parte reprezentând cca. 1/3 din suprafaţa totală a judeţului.

Suprafaţa judeţului Constanţa este de 7 071 km2 şi ocupă în acest sens locul 8 între judeţele României. Din punct de vedere teritorial-administrativ este împărţită în 3 municipii, 9 oraşe, 57 comune.

În judeţul Constanţa predomină relieful de podiş cu altitudine redusă, cu valori sub 200 m, doar în nordul judeţului altitudinea atingând pe alocuri 250 m.

Podişul Casimcea ocupă partea de nord a judeţului, iar în partea de sud se întinde Podişul Dobrogei de Sud care seamănă cu o câmpie înaltă, având un aspect calcaros. Litoralul Mării Negre este format la nord din cordoane de nisip care separă lacurile de mare, iar în partea sudică se remarcă o faleză abruptă formată din calcare şi loess cu înălţimi de 15-30m.

Reţeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrografic, suprafaţa administrativă a judeţului Arad aparţine bazinelor hidrografice a patru mari râuri din vestul ţării: Mureșul, Crișul Alb, Crișul Negru și Bega. Râul Mureş cu afluenţii săi: Valea Corbesti, Troas, Barzava, Milova, Cladova, etc. Crişul Alb cu afluenţii săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.

Canale: Morilor, Matca. Crişul Negru cu afluentul sau Teuz

Principalele lacuri: Tauţ (lac de acumulare), Seleuş, Cermei, Rovine şi Balta Ţiganilor (heleştee). Râul Mureş constituie principalul curs de apă care traversează Municipiul Arad .

În limitele judeţului Arad, Mureşul primeşte afluenţii mici din Munţii Zarandului şi din Dealurile Lipovei. La sud de Mureş, din Câmpia Vingăi se strâng o serie de pâraie mici (Slatina, Apa Mare, Ardelenilor etc.), toţi fiind afluenţii ai râului Bega.

Cumpăna de ape este apropiată de Mureş ceea ce explică şi bazinele hidrografice mici: Troaş (71 km2), Bârzava, Conop, Şoimoş, Cladova, ş.a., toate acestea cu o suprafaţă a bazinului hidrografic sub 50 km2. Masele de aer umede iarna şi primăvara generează în aceste zone o scurgere mai ridicată: de exemplu la Arad s-a înregistrat iarna 20,0%, primăvara 44,4%, vara 25,1%, iar toamna 10,5%. Scurgerea şi debitele maxime sunt caracteristice vara, ca urmare a ploilor torenţiale, sau primăvara atunci când topirea zăpezii se suprapune ploilor.

Alte cursuri de apă de mai mică importanţă , care fac parte din reţeaua hidrografică a Municipiului Arad şi care pot crea probleme sunt următoarele canale :

- Canalul Mureşel

- Canalul Morilor

- Canalul Ţiganca

- Canalul Foişor

În judeţul Constanţa şi în zona de proximitate existã surse importante de ape subterane şi de suprafaţã. Resursele de apã subterane sunt însemnate, stratul acvifer subteran asigurând mare parte din alimentarea cu apã potabilã a municipiului. Apele de suprafaţã, cuprind: Lacurile litorale, Tãbãcãrie de 99 ha şi Siutghiol de 1900 ha, utilizate în principal pentru pescuit sportiv şi industrial (Siutghiol), precum şi pentru activitãţile turistice şi recreaţionale. Lacul Tãbãcãrie se numãrã printre lacurile foarte poluate, colmatate, hipereutrofe care necesitã urgent o reabilitare ecologicã adecvatã.

In partea estica a judetului Constanţa se afla Marea neagra, cea mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanţa. Datorita asezarii geografice, Marea Neagra este o mare continentala.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Comparativa a Judetelor Arad si Constanta.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA ŞI A MEDIULUI