Analiza Culturii Manageriale a Firmei Provident Financial

Capitolul 1. Cultura managerială – componentă a culturii firmei

1.1 Cultura organizaţiei

După Petit Robert, cuvântul „cultură”, în afară de utilizările sale agricole şi biologice, are trei accepţiuni :

- Dezvoltarea unor anumite facultăţi ale spiritului prin exerciţii îndeosebi intelectuale. Extinzând, ar fi ansamblul de cunoştinţe acumulate care permit dezvoltare criticii, gustului, judecăţii

- Ansamblul aspectelor intelectuale ale unei civilizaţii

- Ansamblul de forme de comportament însuşite de comunităţile umane

Au fost identificate în timp, patru tipuri de fenomene culturale în raport cu organizaţiile:

- Influenţa culturii naţionale şi a culturii locale, realizată prin intermediul membrilor organizaţiei

- Influenţa comunităţii profesionale(prin statut social, relaţii, mod de gândire)

- Cultura grupului din organizaţie(preocupări, norme, categorii socio-profesionale, mod de gândire) care adesea determină apariţia subculturilor

- Cultura organizaţiei, caracterizată prin ansamblul de componente şi elemente ce dau o coerenţă internă, precum şi anumite practici ce nu sunt întâmplătoare.

Noţiunea de „cultură organizaţională” este apărută recent în ştiinţele organizării, şi a fost preluată şi dezvoltată de către management începând cu anii ’80. Definirea sa este considerată vagă, deşi în 1952 existau înregistrate 164 de definiţii ale culturii apărute înainte ca acest subiect să devină unul de actualitate.

Studierea culturii organizaţiei a căpătat amploare odată cu dezvoltarea societăţilor transnaţionale, cu trecerea de la managementul general la managementul internaţional şi apoi la cel global.

Astăzi, cultura organizaţională este considerată din ce în ce mai mult ca unul dintre factorii cu o influenţă determinantă asupra performanţelor unei firme. În majoritatea cazurilor, rezultatele bune şi foarte bune sunt asociate cu capacitatea proprietarilor, managerilor, liderilor de a crea, menţine şi dezvolta o cultură organizaţională puternică, care să energizeze componenţii săi către realizarea obiectivelor propuse.

Într-o cultură organizatorică puternică, majoritatea managerilor împărtăşesc un set comun de valori, credinţe, componente cu privire la modul în care trebuie direcţionată afacerea respectivă. Noii angajaţi intrã în contact cu acest set cultural şi îl adoptã atât ca urmare a manifestãrii lor formale, cât şi informale.

Prin poziţia, statutul pe care îl au managerii în ierarhia organizaţiei, modeleazã semnificativ atitudinile, deciziile şi comportamentul subordonaţilor.

Apare astfel o culturã managerială, ca parte integrantă a culturii organizaţionale asupra căreia poate exercita o influenţã pozitivã sau negativã.

1.2. Conceptul şi conţinutul culturii manageriale

Cultura managerială este “sistemul de valori, credinţe, aspiraţii, aşteptări şi comportamente ale managerilor dintr-o organizaţie care se reflectă în tipurile şi stilurile de management practicate în cadrul organizaţiei, marcând sensibil conţinutul culturii organizaţionale a fiecărei firme şi performanţele sale”

Prin cultură managerială înţelegem, în această lucrare, totalitatea credinţelor, valorilor, simbolurilor, atitudinilor şi comportamentelor managerilor dintr-o organizaţie, care se reflectă în deciziile şi acţiunile pe care aceştia le adoptă şi aplică pentru asigurarea unei dezvoltări competitive a firmei.

Cultura managerială este mai bine înţeleasă şi exercită un rol major în cultura organizaţională, în special atunci când managerii conştientizează rolul pe care ei îl au în firmă, nu numai la nivel formal ci şi informal şi, în consecinţă, sunt dispuşi să afecteze o parte apreciabilă din timpul lor pentru comunicarea şi pregătirea salariaţilor în ceea ce priveşte filosofia managerială şi setul de valori de bază al firmei.