Analiza diagnostic a societății SC Morarit-Panificatie Băneasa SA

Alimentatia, prin codurile sale rituale, semnifica punerea In actiune a simbolurilor cunoscute de Intreaga comunitate. Interdependenta dintre modurile si sistemele de alimentatie si complexitatea universului culturii apare ca evidenta, In Intreaga istorie a umanitatii.

Painea este, desigur, un simbol al hranei esentiale. La toate popoarele care cunosteau cultivarea gramineelor, acesta este cel mai important aliment. In Egiptul antic erau cunoscute aproximativ 40 de tipuri de paine si produse din paine, iar formulele referitoare la ofrandele aduse mortilor vorbesc despre “paine si bere” ca hrana de baza In lumea de dincolo.

Procesul de nastere al painii, de la arat, semanat, secerat, treierat si pana la coacerea aluatului din care este pregatita painea, este comparat de simbolisti cu viata grea a oamenilor, al carei scop ar trebui sa fie binecuvantarea In ceruri. Hrana care, In mod miraculos, s-a coborat din cer precum mana cereasca In timpul trecerii fiilor lui Israel prin pustie, a fost Inteleasa ca o prefigurare a painii euharistice.

Dictionarul explicativ al limbii romane defineste cuvantul „paine” ca fiind un „aliment de baza al omului, preparat dintr-un aluat de faina (de grau, de secara etc.), framantat cu apa dospit si copt In cuptor; hrana necesara pentru trai; cereale, recolta de cereale, holda; bucate; slujba, functie, post”. Iata asadar, ca legaturile painii cu Intreaga existenta sunt evidente. Acest lucru este surprins atat In definirea substantivului feminin, cat si Intro serie de expresii si constructii uzuale care contin acest substantiv: “a manca paine si sare pe un taler cu cineva” (a Imparti cu cineva binele si raul), “a iesi cu paine si sare” (a Intampina pe cineva cu cinste deosebita), “a pune mana pe paine si cutit” ( a avea la Indemana toata puterea, toate mijloacele), “a fi bun ca painea calda” (a fi foarte bun), “a manca o paine alba” ( a o duce bine), “se cauta ca painea calda” (despre o marfa rara), “a manca paine degeaba” (a fi nefolositor), “painea cea de toate zilele” (mijloc de existenta; minimum de existenta, mijloace modeste de a trai), “a lua painea de la gura” ( a lasa pe cineva fara mijloace de existenta), “a lua In paine” (a face cuiva rost de o slujba), “a fi In paine” ( a avea o slujba), “a scoate din paine” (a da afara din slujba pe cineva), “a manca o paine“ (a trai), “pamanturi pentru paine” ( terenuri cultivabile), “recolta painii” ( produsul rezultat de pe terenul cultivat), “cotele painii” ( zeciuiala pamantului si alte obligatii legate de arenda), “a trai din aceiasi paine” (a trai In aceeasi familie, In aceeasi locuinta), “a nu avea paine pe masa” (a fi saraci), “paini de foame” (paini obtinute din fructe uscate, macinate) etc.

Productia mondiala de grau a crescut continuu pe ansamblul ultimelor decenii, estimandu-se pentru recolta din anul 2009 atingerea unui maxim istoric de aproape 700 de milioane de tone. Acest lucru s-a datorat atat cresterii demografice mondiale cat si anumitor schimbari In comportamentul de consum din tari cu crestere economica intensa, precum China si India.

Statisticile realizate la nivelul anului 2008 de serviciul specializat al Departamentului SUA pentru Agricultura aratau ca principalul producator de grau din lume era Uniunea Europeana, urmata In ordine de China, India, Statele Unite ale Americii si Federatia Rusa.

Totusi, in ultimii 10 ani, consumul de paine din faina neagra si integrala a scazut de la 62 % la 12 %. In ceea de priveste consumul mediu total de cereale In Romania, acesta este de 120-123 Kg/pers./an (mai mare decat In alte tari din Uniunea Europeana), datorat traditiei locale si pretului mai scazut al painii si al produselor de panificatie, comparativ cu alte produse alimentare.

Datorita modului de distribuire geografica, a gradului de acceptare de catre populatie, a stabilitatii si a multiplelor posibilitati de prelucrare, precum si datorita valorii nutritive a acestora, piata produselor derivate din cereale reprezinta o adevarata piata metabolica. Painea si pastele fainoase procura cea mai mare parte din hidratii de carbon ai unei diete, sub forma de amidon, constituindu-se astfel In produse care raspund Intr-o maniera eficienta recomandarilor OMS cu privire la o alimentatie sanatoasa, anume: consumul de hidrati de carbon complecsi sa constituie pana la 70 % din energia ingerata, respectiv renuntarea In masura posibilitatilor sau chiar renuntarea completa la consumul hidrocarbonatilor simpli rafinati (zaharul alb).

Nutritionistii recomanda folosirea abundenta a cerealelor la micul dejun sau pranz. Produsele derivate din acestea trebuie sa fie facute din faina neagra, Intrucat cele din faina rafinata sunt lipsite de fibra vegetala si de vitaminele B si E.

In tarile Uniunii Europene se asigura un disponibil alimentar de peste 3500 de calorii / zi (din care 109 grame proteina), In structura caruia produsele de origine animala detin o pondere foarte semnificativa (38,5 % la calorii si 68,2 % la proteina).

Produsele realizate In industria de morarit si panificatie sunt sortimente de larg consum, care prin continutul de substante nutritive (proteine, glucide, fibre, vitamine, saruri minerale) si pret, ocupa un loc important In alimentatia umana. Totodata, subprodusele rezultate din procesul tehnologic de prelucrare a cerealelor constituie principala sursa de furaje a zootehniei.

In Romania, agricultura este o ramura economica de prima importanta, cu o veche traditie, ce constituie ocupatia de baza pentru o mare parte a populatiei: cca 27,2 % la nivelul anului 2002. De altfel, In mediul rural traieste peste 47 % din populatia activa a tarii. Potentialul agricol al Romaniei este reprezentat de cele peste 14,8 milioae de hectare, din care 8,7 milioane de hectare (62 %) sunt teren arabil. Productia agricola, spre deosebire de cea industriala, prezinta Insa un factor major de nesiguranta, fiind dependenta de conditiile climatice

In ultima perioada se observa o diversificare a produselor de morarit si panificatie, atat prin valorificarea traditiilor locale, In ceea ce priveste forma, gramajele, retetele, tehnologiile, gustul si aroma produselor, cat si prin preluarea sau adaptarea la cerintele consumatorilor locali a unor produse din alte tari.

O tendinta a pietei actuale a produselor de morarit si panificatie este orientarea spre produse traditionale, naturale, sanatoase. Aceasta tendinta se aliniaza curentului European de creare a unei piete de produse ecologice, respectiv a unei piete alimentare bazata pe aliementele .

Cele mai consumate produse sunt cele fabricate din faina alba de grau, care are un continut scazut de nutrienti si fibre vegetale.

Numarul consumatorilor de produse alimentare (cererea nominala) a crescut In ultimul secol, de la 1650 milioane de persoane, In anul 1900, la cca. 6000 de milioane in prezent. Aceasta crestere a exercitat si continua sa exercite o presiune puternica asupra resurselor alimentare si asupra spatiului vital. Aceasta presiune globala se manifesta heterogen, fiind mai accentuata In tarile In curs de dezvoltare, care detin si cele mai putine resurse, amplificand si mai mult criza alimentara care a cuprins o tot mai mare parte a populatiei planetare.

In conditiile cresterii cererii nominale, cererea solvabila a populatiei a fost departe de a tine pasul cu necesarul disponibil si accesibil de alimente, ceea ce a dus la insecuritatea alimentara a populatiei pe zone tot mai Intinse.

Cresterea preocuparilor populatiei pentru siguranta alimentelor, precum si pentru efectele functionale ale alimentelor, este un element de sincronicitate a pietei alimentare din Romania, cu cea din UE, conform celor de mai jos:

- imaginea unei paini sanatoase, adica saraca In grasimi si bogata In hidrati de carbon, avand un continut ridicat de fibre vegetale (obtinuta din amestecuri de fainuri de grau, secara, orz sau ovaz);

- Intarirea acestei imagini prin adaos de vitamine, minerale si alte elemente nutritive (ex. acid folic);

- cresterea interesului pentru consumul cerealelor sub forma de fulgi la micul dejun (mai ales a copiilor);

- cresterea ponderii sortimentelor de panificatie produse In super-marketuri si atragerea unui segment tot mai important de consumatori;

- tendinta spre produse mai mici si convenabile (ex. chiflele ambalate pentru sandwich-uri si hamburgeri reprezinta un important sector de piata);