Analiza și Reproiectarea Sistemului Organizatoric al Primăriei Sectorului 2

CAPITOLUL 1

NECESITATILE ANALIZEI SI REPROIECTARII

SISTEMULUI ORGANIZATORIC ÎN GENERAL

SI PENTRU PRIMARIA SECTORULUI 2 ÎN PARTICULAR

1.1 Contextul intern si international ce determina schimbari în structura organizatorica. Mutatii semnificative în organizarea institutiilor publice ale Uniunii Europene.

Dintotdeauna institutiile publice au cautat sa-si schimbe structura organizatorica, în general pentru a raspunde noilor prioritati care apar într-o societate în continua schimbare sau pentru a-si îmbunatati activitatea.

Pe plan mondial tendinta ultimilor douazeci de ani este aceea a globalizarii si a dezvoltarii intense a sistemelor sociale. În acest nou context, statele nationale sunt puse într-o pozitie cu totul noua, în care institutiile si sistemele administrative trebuie sa fie flexibile pentru a se adaptata acestor transformari. În noul context geopolitic administratia publica locala a devenit factor definitoriu în competitivitatea economica a unei tari sau regiuni economice.

În ceea ce priveste administratia publica nu exista un acquis comunitar. Cu toate acestea, Uniunea Europeana insista pe întarirea capacitatii administrative care este considerata a sta la baza unei mai bune absorbiri a fondurilor comunitare. Întarirea acestei capacitati nu poate fi conceputa fara o functionare eficienta a administratiei publice, atât în statele membre, cât si în cele candidate, iar o asemenea functionare presupune adaptarea continua a acestui sector prin strategii de lunga durata si prin îmbunatatirea cadrului legislativ.

Pentru România procesul de transformari din administratia publica capata noi dimensiuni. Astfel, se impune ca administratia publica sa raspunda noilor schimbari din economia mondiala, dar în egala masura si noilor cerinte ale procesului de integrare în structurile Uniunii Europene. Reforma administratiei publice implica modificari de substanta ale componentelor sale majore, atât la nivelul administratiei publice locale cât si a serviciile publice în general. Pe de alta parte, dezvoltarea democratiei reclama instituirea unei noi relatii între cetateni si administratie, cresterea si întarirea rolului autoritatilor si reconsiderarea parteneriatului cu societatea civila si alesii locali.

Ca urmare, societatea româneasca se afla într-un proces de schimbare în care toate elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o noua dinamica în încercarea de adaptare la conditiile prezente. Aceasta transformare profunda a societatii românesti presupune de asemenea si luarea în considerare a sistemului administratiei publice, necesitatea introducerii unei dimensiuni europene, în conformitate cu valorile acestui spatiu administrativ. Administratiile publice locale în perioada imediat urmatoare au ca prioritati ameliorarea furnizarii de servicii locale de calitate, cresterea veniturilor la nivel local, sprijinirea dezvoltarii capacitatii de valorificare a potentialului local si implementarea de masuri pentru atragerea de investitori strategici în zona de competenta, iar în acest scop administratiile publice locale sunt considerate ca unitati primare ale politicii locale si ale procesului decizional. Astfel, provocarea majora pe termen scurt si mediu a administratiilor publice locale este aceea a crearii mecanismelor care sa sustina aderarea României la Uniunea Europeana, atât pentru a face fata schimbarilor culturale, economice si a putea gestiona fondurile europene, cât si pentru a pune în practica politicile publice.

Functionarea unei administratii publice moderne, flexibile si eficiente constituie o conditie esentiala a transformarii structurale a societatii românesti, a realizarii unei reforme profunde în toate domeniile vietii social-economice, a cresterii rolului cetateanului în luarea deciziilor. Acest proces de reforma este, însa, unul de o complexitate sporita, întrucât presupune modificari majore, de fond, în viata societatii, în mentalitatea oamenilor, dificil de realizat în conditiile unei rezistente înca sporite la schimbare. În plus, realizarea acestor mutatii profunde trebuie sa se înscrie pe coordonatele impuse de procesul de integrare în Uniunea Europeana, ceea ce presupune atingerea – la termenele stabilite – a unor standarde de functionare caracteristice statelor membre.

Dupa anul 1989, administratia publica din România a parcurs o serie ampla de reforme menite sa o transforme într-un sistem administrativ modern si orientat catre nevoile cetatenilor. Una dintre cele mai importante dimensiuni ale acestei transformari – guvernarea deschisa si permanenta – a fost pusa în practica prin adoptarea legilor 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si 52/2003 privind transparenta decizionala în administratia publica. Explicatia pentru adoptarea acestor acte normative este data de contextul în care se gasea România, caracterizat prin deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana si prin procesul de aderare la Alianta Nord – Atlantica, context care a impus autoritatilor române conditionalitati ferme în planul adoptarii si respectarii unor standarde de buna guvernare. Ca urmare, pentru implementarea celor doua acte normative, institutiile publice au organizat compartimente specializate de informare si relatii publice sau au desemnat persoane cu atributii în acest domeniu. De asemenea, au fost create Centre de Informare si Consiliere, ca o interfata între administratie si cetateni.

În anul 2001 a fost elaborata Strategia Guvernului privind informatizarea administratiei publice ceea ce a condus la organizarea de compartimente specializate în cadrul autoritatilor publice locale, al caror principal obiectiv este implementarea si dezvoltarea de sisteme informatice specifice activitatilor desfasurate. În vederea alinierii la standardele europene, dar si pentru a avea certitudinea furnizarii unor servicii de calitate, institutiile publice de la nivel local au obtinut cerificarea ISO 9001:2000 si de asemenea au organizat în cadrul structurii organizatorice birouri sau servicii de management al calitatii. Din aceeasi perspectiva a integrarii în Uniunea Europeana, au fost înfiintate diferite compartimente privind armonizarea legislatiei sau pentru accesarea de fonduri europene.

Institutiile publice din Uniunea Europeana sunt preocupate în mod deosebit gasirea celor mai bune modalitati de a face accesibila cetatenilor „guvernarea locala”, de apropiere a acestor institutii de cetateni. Se pune deci accentul pe cresterea transparentei astfel încât cetatenii sa poata vedea cum sunt conduse institutiile si cum sunt cheltuiti banii publici.De obicei institutiile publice elaboreaza planuri de modernizare a acestora care urmaresc în principal cresterea calitatii serviciilor oferite cetatenilor – clienti. Ca urmare, institutiile publice locale îsi îndreapta toate eforturile pentru a obtine un înalt grad de calitate al serviciilor oferite, fapt certificat prin sistemul de management al calitatii ISO 9001:2000.

Aceste planuri de modernizare urmaresc exploatarea la maximum a facilitatilor oferite de noua tehnologie informatica, prin implementarea unor sisteme informatice integrate care sa permita cetatenilor sa fie informati oriunde, oricând, cât mai repede posibil si la costuri cât mai scazute. Aceste aplicatii informatice au multiple beneficii: acces mai usor la informatii, crearea de birouri unice, multiple posibilitati pentru formularea de sugestii si reclamatii, noi cai de lupta împotriva fraudei, mai multa transparenta a actului de administrare.

1.2 Necesitatea si oportunitatea adaptarii sistemului organizatoric al Primariei sectorului 2 la schimbarile din contextul intern si international.