Analiza strategică a SC Europroducts SRL

I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONŢINUTUL ECONOMIC INTERN ŞI INTERNAŢIONAL

1.1. Impactul crizei financiare asupra economiei româneşti, efecte cuantificabile în domeniul studiat

Cum este afectată România de criza economică mondială

Principalele efecte ale crizei financiare şi economice cu care se confruntă în prezent România sunt:

- reducerea lichidităţilor în sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finanţării interne şi externe;

- înăsprirea condiţiilor de accesare a creditelor pentru populaţie, agenţi economici, precum şi pentru sectorul public;

- creşterea numărului de persoane aflate în imposibilitatea de a-şi rambursa ratele şi dobânda la creditele bancare.

- scăderea producţiei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, păstrării numărului locurilor de muncă, precum şi asupra profitabilităţii companiilor;

- scăderea ritmului de creştere a veniturilor publice, cauzată de diminuarea în general a activităţilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, construcţii, mobilă, textile etc.);

- scăderea puterii de cumpărare şi a calităţii vieţii;

- încetinirea ritmului de creştere a produsului intern brut.

Efectele negative ale crizei s-au manifestat puternic şi asupra veniturilor bugetului general consolidat, prin diminuarea acestora chiar pe fondul unei creşteri economice de peste 8% în anul 2008.

Deficitul bugetului general consolidat, estimat pentru acest an, va fi de peste 3,5% din PIB, cu implicaţii negative asupra echilibrelor macroeconomice, în special a deficitului de cont curent, care se menţine la valori ridicate - în jur de 13% din PIB.

Criza economică mondială se amplifică pe fiecare zi ce trece, iar România începe tot mai mult să resimtă această recesiune economică, la care marii economişti de la nivel mondial nu reuşesc să-i găsească antidot. Iar cel mai tare se va resimţi această criză la nivelul companiilor din România.

Pe de o parte cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea altor nevoi de lucru, se vor trezi în faţa imposibilităţii de a restitui aceste împrumuturi, concomitent cu îngreunarea posibilităţii de plată a furnizorilor, mai ales în cazul celor care au de făcut plăţi în valută.

Pe de altă parte, întrucât bursele mondiale se prăbuşesc, iar Bursa de Valori Bucureşti a pierdut în doar câteva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai pot miza pe acestea ca şi surse de finanţare, astfel încât o altă variantă de acoperire a nevoilor financiare este total blocată.

Cum pe fondul crizei economice, este de aşteptat ca şi solicitările de creditare din partea companiilor adresate băncilor să scadă, se conturează astfel tabloul complet al unicei crize financiare, care va arunca în faliment extrem de multe companii din România.

Efectul este unul de recul, pentru că, creditorii care în condiţii normale ar fi fost de acord să acorde mai multe termene de graţie partenerilor lor de afaceri de la care au de încasat bani, fiind acum în condiţii de criză economică sub presiunea creditorilor lor, vor pune o presiune şi mai mare pe debitorii lor, să li se plătească banii, iar reacţia va fi una în lanţ, întrucât extrem de multe companii nu vor găsi resursele necesare să îşi achite datoriile scadente, şi vor lua, din păcate, calea falimentului.

Deja de la începutul acestui an, numărul de debitori care provin din zona companiilor şi care au intrat ca dosare de colectare debite în portofoliul agenţiei de colectare debite Urban şi Asociaţii a crescut cu 77% faţă de perioada similară a anului trecut.

Suntem efectiv asaltaţi de creditori care spun că din ce în ce mai mulţi parteneri ai lor de afaceri le-au depăşit termenele de plată care aveau scadenţa în ianuarie 2008, întrucât nu mai găsesc resursele financiare necesare să îşi stingă restanţele pe care le au, şi, mult mai grav, declară că nici pe termen lung nu identifică vreo posibilitate reală de plată a datoriilor. Falimente care vor lăsa pe drumuri extrem de mulţi români.

Nu poţi astfel să nu te gândeşti că, dacă în finalul anului 2007 ne plângeam că nu găsim forţa de muncă suficientă în România, este posibil ca la finalul anului

2008, mult mai devreme decât anticipam, pe fondul crizei economice, să regăsim un nivel al şomajului în creştere în ţara noastră. Întrebarea care se pune este: va fi capabilă România în 2008, care mai este şi an electoral, să găsească managerii şi resursele care să scoată ţara din una din cele mai mari crize economice ale ultimului secol- Să sperăm acest lucru, pentru că altfel, primii loviţi şi afectaţi vor fi tot micii comercianţi, care nu au forţa financiară a marilor corporaţii, şi poate că indirect prin această criză economică la nivel mondial, nu se urmăreşte de fapt decât instaurarea supremaţiei totale a marilor corporaţii la nivel

mondial.

Impact major al crizei asupra pieţei materialelor de construcţii

Criza financiară a avut impact şi asupra pieţei materialelor de construcţii. Începând de la jumătatea lui septembrie 2008 se constată o plafonare a vânzărilor cu recul la anumite produse: materiale de zidărie, oţel beton şi ciment.

Tulburările financiare îşi spun efectul şi pe domeniul construcţiilor. Multe dintre materialele de construcţii cunoscute ca vedete ale pieţei au suferit scăderi cantitative în vânzări la comercianţi. Produsele de zidărie, oţelul beton şi cimentul au prezentat interes mai scăzut printre cumpărători. Spre exemplu, cimentul a scăzut cu circa 10%, până la 24 de lei sacul. Scăderea vânzărilor a însemnat în primul rând o reducere a discounturilor la distribuitori, arată preşedintele APMCR (Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România), Claudiu Georgescu. Distribuitorii preferă să scadă preţurile cu 10-12% decât să rămână cu marfa pe stoc. In schimb, fabricile nu au operat modificări de preţ. In acest caz, materialele de construcţii au rămas cu preţurile de listă. Estimările APMCR pentru perioada imediat următoare arată ca piaţa construcţiilor va suferi în continuare o contracţie, majoritatea depozitelor preferând să vândă marfa la pachete de produse, la care aplică reducerile de rigoare. Experţii în construcţii spun că în 2009 preţurile vor rămâne constante la nivel de fabrică, şi doar distribuitorii vor fi cei care vor aplica discounturi. Criza a afectat nu doar vânzările cantitative şi preţurile materialelor de construcţii, au fost afectate şi companiile medii si mari, care nu au fost capitalizate şi pentru care băncile şi-au redus împrumuturile. Companiile mici au fost forţate să îşi reducă lucrările şi să se orienteze către reparaţiile domestice. Loviţi de criză au fost şi dezvoltatorii imobiliari care au forţat preţurile construcţiilor.

Declinul pieţei construcţiilor, vizibil abia din primăvara lui 2009

Explozia sectorului construcţiilor din ultimii patru ani se va opri în 2009, când ritmul de creştere a pieţei va stagna sau va avea, în cel mai bun caz, un avans de numai 10%, ca urmare a crizei financiare, reflectată de stoparea investiţiilor şi de dificultăţile de accesare a creditelor. Volumul lucrărilor de construcţii şi-a redus avansul în ultimele trei luni, jucătorii din domeniu anticipând o reducere a activităţii din construcţii până în luna martie.