Proiect - Analiza unui sortiment de culturi de câmp la societatea agricolă Viitorul SA Strâmbeni - județul Argeș

Domeniu: Management

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 107 în total

Cuvinte : 22867

Mărime: 142.74KB (arhivat)

Publicat de: Basarab Neagoe

Puncte necesare: 0

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE AGRICULTURA SPECIALIZAREA AGRICULTURA

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE 6
CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII AGRICOLE “VIITORUL” S.A. STRÂMBENI 10
1.1. Scurt istoric 10
1.2. Amplasarea geografica 10
1.3. Obiectul de activitate 10
1.4. Actionariatul si repartizarea profitului 11
1.5. Dotarea tehnico-materiala a societatii 11
1.6. Dotarea cu forta de munca 13
CAPITOLUL II
CONDITIILE PEDO-CLIMATICE SPECIFICE ÎN CARE ÎSI DESFASOARA ACTIVITATEA S.C. „VIITORUL” S.A. STRÂMBENI 14
2.1. Aspecte generale 14
2.2. Caracterizarea principalelor tipuri de soluri 16
2.2.1. Solurile brun roscate 16
2.2.2. Solurile brune luvice (podzolite) 23
2.2.3. Solurile brune eumezobazice 28
2.3. Clima 31
CAPITOLUL III
DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT LA SOCIETATEA AGRICOLA “VIITORUL” S.A. 34
3.1. Soiurile de grâu de toamna (Triticum aestivum L.) 37
3.1.1. Soiul Alex 37
3.1.2. Soiul Dropia 37
3.1.3. Soiul Flamura 85 38
3.1.4. Soiul Fundulea 4 39
3.1.4. Soiul Crina 40
3.2.Hibrizii de porumb (Zea Mais) 41
3.2.1.Hibridul Florencia 41
3.2.2.Hibridul Furio 42
3.2.3. Hibridul Raissa 42
3.2.4. Hibridul Fundulea 376 43
3.2.5. Hibridul Helga 44
3.2.6.Hibridul Olt 44
3.2.7. Hibridul Danubiu 45
3.3. Soiurile de orz (Hordeum vulgare L.) 45
3.3.1. Soiul Precoce 45
3.3.2. Soiul Productiv 46
3.3.3. Soiul Madalin 46
3.3.4. Soiul Orizont 47
3.4. Hibrizii de floarea soarelui (Helianthus annuus L.) 48
3.4.1. Hibridul Favorit 48
3.4.2. Hibridul Festiv 48
3.4.3. Hibridul Performer 49
3.4.4. Hibridul Rigasol 50
3.5. Soiuri de rapita de toamna (Brassica napus L) 50
3.5.1. Soiul Triumf 50
3.5.2. Soiul Valesca 51
3.6. Soiurile de ovaz (Avena sativa) 52
3.6.1.Soiul Mures 52
3.6.2. Soiul Cory 52
CAPITOLUL IV
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR LA SOCIETATEA AGRICOLA “VIITORUL” S.A. 54
4.1. Tehnologia de cultivare a grâului 54
4.1.1. Rotatia culturilor la grâu 54
4.1.2. Lucrarile solului la grâu 54
4.1.3. Samânta si semanatul grâului 55
4.1.4. Lucrarile de îngrijire la grâu 55
4.1.5.Recoltarea grâului 56
4.2. Tehnologia de cultivare a porumbului 58
4.2.1. Rotatia culturilor la porumb 58
4.2.2. Lucrarile solului la porumb 58
4.2.3. Samânta si semanatul la porumb 59
4.2.4. Lucrari de îngrijire la porumb 60
4.2.6. Recoltarea porumbului 60
4.3. Tehnologia de cultivare a ovazului 62
4.3.1. Rotatia culturilor la ovaz 62
4.3.2. Lucrarile solului la ovaz 62
4.3.3. Samânta si semanatul la ovaz 63
4.3.4. Lucrari de îngrijire la ovaz 63
4.3.5. Recoltatul ovazului 63
4.4. Tehnologia de cultura a orzului de toamna 65
4.4.1. Rotatia culturilor la orzul de toamna 65
4.4.2. Lucrarile solului la orzul de toamna 65
4.4.3. Samânta si semanatul la orzul de toamna 66
4.4.4. Lucrarile de îngrijire la orzul de toamna 66
4.4.5. Recoltarea orzului de toamna 66
4.5. Tehnologia de cultura a florii soarelui 68
4.5.1. Rotatia culturilor la floarea soarelui 68
4.5.2. Lucrarile solului la floarea soarelui 68
4.5.3. Samânta si semanatul la floarea soarelui 69
4.5.4. Lucrari de îngrijire la floarea soarelui 70
4.5.5. Recoltarea florii soarelui 70
4.6. Tehnologia de cultura a rapitei de toamna 72
4.6.1.Rotatia culturilor la rapita 72
4.6.2. Lucrarile solului la rapita 73
4.6.3. Samânta si semanatul la rapita 73
4.6.4. Lucrarile de îngrijire la rapita 74
4.6.5. Recoltarea rapitei 74
4.7. Tehnologia de cultivare a mustarului 76
4.7.1. Rotatia culturilor la mustar 76
4.7.2. Lucrarile solului la mustar 76
4.7.3. Samânta si semanatul la mustar 76
4.7.4. Lucrarile de îngrijire la mustar 77
4.7.5. Recoltarea mustarului 78
CAPITOLUL V
ANALIZA CHELTUIELILOR, VENITURILOR, REZULTATELOR FINANCIARE SI A EFICIENTEI ECONOMICE PE CULTURI LA S.C. „VIITORUL” S.A. ÎN ANUL AGRICOL 2003-2004 79
5.1. Analiza structurii suprafetei cultivate si a productiilor realizate pe culturi 79
5.2. Analiza veniturilor realizate pe culturi 80
5.3. Analiza costului unitar si a cheltuielilor totale de productie 81
5.3.1. Analiza costului unitar la unitatea de suprafata 81
5.3.2. Analiza cheltuielilor totale de productie 92
5.4. Analiza rezultatelor financiare pe culturi 93
5.5. Analiza comparativa a principalilor indicatori de eficienta economica pe culturi 94
CAPITOLUL VI
CONCLUZII 98
BIBLIOGRAFIE 106

Extras din proiect

Spatiul rural românesc cu cele 2688 comune si 12.751 sate, reprezentând 90 % din teritoriul României, are o dubla semnificatie detinând 10 milioane locuitori, ceea ce atesta ca de fapt evolutia economico-sociala si înfatisarea generala a teritoriului national se datoreaza activitatii depuse pentru valorificarea resurselor si dezvoltarea sa complexa si echilibrata integrata dezvoltarii de ansamblu a României.

Definind spatiul rural, de fapt apare pregnant ca acesta integreaza spatiul urban de care este dependent în procesul dezvoltarii, astfel ca într-o viziune integrata si integrala se poate realize o organizare teritoriala si dezvoltare armonioasa.

Definirea spatiului rural, urmata de diagnoza spatiului rural românesc si conditiile obiective care caracterizeaza evolutia “mediului rural” cu idea de a depasi traditionala dictonomie urban-rural în procesul de organizare teritoriala si dezvoltare, aprofundeaza teoretic si practic diferitele concepte si moduri de abordare a heterogenitatii spatiului si a noii sale semnificatii în procesul dezvoltarii.

Punerea în valoare a mediului rural în contextul sistemului de organizare a teritoriului de la amenajarea (sistematizarea) teritoriului (national,, comune) la planurile de urbanism (generale, zonale, de detaliu) presupune organizarea si amenajarea teritoriului în cadrul unitatilor/exploatatiilor (agricole, silvice) precum si organizarea terenului diferitelor categorii de folosinta (arabil, plantatii de pomi, vii si hamei, pajisti, paduri).

Astfel, agricultura, silvicultura si întretinerea naturii sunt functii esentiale ale spatiului rural. Un sector agricol viabil organizat în functie de particulraitatile rurale, apropiat de natura, durabil si multifunctional poate sa contribuie la exercitarea acestor functiuni si, în final, la buna functionare a spatiului rural, la o viata sanatoasa de tara, atât pe plan economic cât si social-cultural si ecologic.

Din punctual de vedere al structurii economice în spatiul rural activitatile agricole ocupa, de regula, cele mai întinse zone, agricultura reprezentând coloana vertebrala a ruralului.

Spatiul rural este, din punct de vedere ocupational, preponderent un spatiu de productie în care activitatile sectoarelor primare au o pondere destul de ridicata din punct de vedere economic. Sectoarele productiei agroalimentare (culturi de câmp, pajisti, legumicultura, viticultura, pomicultura, cresterea animalelor), silvicultura si exploatare trebuie înteles (si va trebui înteles si în viitor) ca proprietatea de 0,5-10 ha este suficienta doar pentru întretinerea unei familii, care practica agricultura traditionala, dar insuficienta pentru a asigura hrana pentru întreaga populatie. Acest lucru este explicabil prin dotarea tehnica necorespunzatoare, randamentul redus la hectar si incapacitatea manageriala.

Revenirea la modul de cultura traditionala este si consecinta lipsei unui sistem de credite si de valorificare a productiei, lipsei de capital financiar propriu în majoritatea gospodariilor si fermelor.

În acelasi timp reprivatizarea brusca, pe nepregatite a gospodariei taranesti lipsita de cele mai elementare mijloace de productie si amânarea termenului de acordare de ajutor financiar din partea statului, ceea ce îngusteaza capacitatea de productie a agriculturii.