Analiza Valorii în Lanțul Flexibil

Analiza valorii in lantul flexibil

Analiza valorii, abreviata A.V., aparuta si cunoscuta în tarile dezvoltate industrial ca metoda stiintifica de eliminare a costurilor nejustificate în orice produs sau serviciu, s-a dovedit astazi un adevarat instrument de inovare, ce raspunde principalelor preocupari ale managementului organizatiilor privind cresterea profiturilor si reducerea costurilor materiale, prin utilizarea eficienta a resurselor.

Având ca obiectiv principal satisfacerea nevoii sociale, analiza valorii stimuleaza creativitatea în vederea obtinerii unui raport optim între necesitatile sociale si calitatea produsului, pe de o parte si costurile de productie, pe de alta parte.

În paralel, se constata o mutatie si în comportamentul consumatorilor al caror scop principal, nu de mult, era achizitionarea pentru un pret cât mai mic a unor valori de întrebuintare cât mai mari, iar astazi, pe masura ce veniturile lor cresc, solicita produse din ce în ce mai sofisticate si chiar individualizate.

„A vinde cât mai mult si cât mai ieftin”, dezideratul de pâna acum al celor mai multi producatori si comercianti, se schimba în „a vinde cât mai multe produse cu o functionalitate si calitate sporite, performante, capabile sa satisfaca integral pe consumator”. În acest sens, creatorii si proiectantii trebuie sa realizeze valori corespunzatoare, analizând permanent proiectele de asimilare si modernizare a produselor prin prisma aspectelor functionale si a costurilor, dar si a profiturilor, mentinând o cercetare continua asupra valorii.

O buna valoare nu apare din întâmplare, ci poate fi realizata deliberat, printr-o actiu ne planificata a etapelor de cercetare, proiectare, etc., dar si printr-o îmbinare si corelare eficace între tehnologia de fabricatie, pe de o parte si achizitii, vânzari, stilizare si finantare pe de alta parte.

Metoda analizei valorii îndeplineste întocmai acest obiectiv, utilizând un sistem conceptual, care aplicat în mod adecvat, asigura valoare buna atât pentru producatori cât si pentru consumatori, reusind sa optimizeze la un moment dat, într-un ritm stabil, potentialul organizatiei.

Principalul scop al unei organizatii consta de a identifica si de a îndeplini necesitatile si asteptarile clientilor sai si ale altor parti interesate (personalul organizatiei, furnizorii, proprietarii, societate), pentru obtinerea de avantaje în planul competitivitatii de o maniera eficace si eficienta.

Cum putem raspunde acestor preocupari?

Raspunsul este dat de metoda analizei valorii care permite si impune utilizarea ei nu numai în domeniul produselor sau serviciilor, ci si la analiza sau proiectarea proceselor tehnologice si a sistemelor organizatorice.

Fabricarea de produse si servicii, care sa raspunda nevoilor sociale, exprimate de necesitatile si asteptarile clientilor, de satisfactiile sau insatisfactiile acestora în legatura cu aceste produse si servicii, impun crearea sau modernizarea organizatiilor în care acestea se produc si care trebuie sa fie astfel gândite si proiectate, încât sa fie capabile sa asigure nevoile ambelor parti, ale consumatorilor, pe de o parte si ale managerilor, a organizatiilor în sine, pe de alta parte.

Concentrându-se asupra functiilor si nu a componentelor fizice si pornind de la ideea ca functiile determina structura fizica a oricarui sistem (produs, organizatie), analiza valorii are caracterul fundamental de analiza functionala si nu de analiza constructiva, tehnologica sau sociala, ceea ce-i permite studiul tuturor sistemelor.

Ce este analiza valorii si ce se întelege prin valoare în acest context? Acest termen se refera, în special, la valoarea economica a produselor, dar nu numai la valoarea acestora.

Lawrence Miles si-a denumit procedeul sau de „cautare a valorii” – analiza valorii (A.V.), însa când a aparut, în cadrul Oficiului Naval al flotei americane, pentru faza de proiectare, utilizarea termenului de ingineria valorii, abreviat (I.V.), s-a pus întrebarea: - care este diferenta dintre ele? Exista de fapt o diferenta?

Având în vedere ca L. Miles a elaborat tehnicile privind investigarea detaliata a costurilor componentelor ce alcatuiesc structura unui produs existent, este firesc sa se utilizeze denumirea de „analiza valorii”, iar pentru faza de proiectare, când înca produsul nu este decât conceput si proiectat, sa se utilizeze denumirea de „ingineria valorii”, denumiri ce corespund si organizatiilor care se afla fie în faza de reproiectare (analiza valorii), sau de înfiintare (ingineria valorii).

Cu alte cuvinte, termenii utilizati au scopul de a indica stadiul la care este aplicat procedeul, produs existent sau produs proiectat, conceput. Asadar, analiza valorii porneste de la ideea fundamentala ca toate produsele, tehnologiile, procesele, proiectele pot fi îmbunatatite prin supunerea lor unei critici constructive a tot ceea ce s-a realizat pâna la un moment dat, eliminându-se ceea ce în practica se dovedeste inutil si supracostisitor, concentrându-se asupra functiilor si nu a componentelor fizice si pleaca de la conceptia ca functiile determina structura fizica a produsului sau sistemului, conferindu-i acestei metode caracterul de analiza functionala si nu de analiza constructiva sau tehnologica.

Analiza valorii face parte implicita sau explicita din procesul de proiectare, proces în care sunt determinate cca. 75-80% din cheltuielile de fabricatie, iar eforturile ulterioare de reducere a lor nu pot actiona decât în cadrul limitelor de 25-20%, ceea ce conduce la concluzia ca analiza valorii trebuie aplicata în faza de conceptie a produsului, a temei de proiectare dar si la studiul necesitatilor sociale, impunând, asa cum s-a aratat, utilizarea termenului de ingineria valorii.

De-a lungul anilor, deosebirea dintre analiza valorii si ingineria valorii a devenit mai clara, în special, ca urmare a aplicarii frecvente a considerentelor de valoare în fazele de conceptie si proiectare, când se iau anumite decizii pentru „asigurarea valorii”.

Ca pentru orice metoda sau tehnica si pentru analiza valorii exista mai multe definitii, ce apartin atât unor specialisti straini cât si autohtoni, cum ar fi:

a. L.D.Miles – „Analiza valorii este o filozofie bazata pe utilizarea unui ansamblu de tehnici specifice, aplicate organizat si creator, în vederea descoperirii cheltuielilor inutile”;