Asocierea României la A.E.L.S. Condiție a Dezvoltării și Progresului Economic

Domeniu: Management

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 88 în total

Cuvinte : 21574

Mărime: 85.98KB (arhivat)

Publicat de: Bebe Tănase

Puncte necesare: 8

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: BICA GHEORGHE

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAPITOLUL I
TENDINŢE ŞI REALITĂŢI ÎN COMERŢUL INTER- NAŢIONAL CONTEMPORAN
1.1. Principalele direcţii de evoluţie ale comerţului internaţio-
nal contemporan 6
1.2. Influenţa fenomenelor şi proceselor în economia
mondială asupra comerţului internaţional 11
1.3. Rolul tratatelor internaţionale: politici comerciale,
organisme economice mondiale şi regionale 22
1.4. De la uniuni vamale la interpretarea zonelor de comerţ
liber 25
1.4.1. Începuturile vămuirii comerţului 25
1.4.2. Uniuni vamale,principalele caracteristici 32 1.4.3. Uniunea vamală şi zona de liber schimb. Im-
plicaţii asupra schimburilor comerciale
internaţionale 34
1.4.4. Integrarea şi liberalismul. Avantaje şi
dezavantaje 36
1.5. Racile în comerţul internaţional 37
CAPITOLUL II
ASOCIAŢIA EUROPEANĂ A LIBERULUI SCHIMB (A.E.L.S.-E.F.T.A.)
2.1. Factorii care au determinat apariţia A.E.L.S. 40
2.2. Principalele prevederi ale tratatului de la Stockholm,
din nov.1959 şi modul de înfăptuire 41
2.3. Evoluţia A.E.L.S.de la constituire până în prezent 45
CAPITOLUL III
ASOCIAŢIA EUROPEANĂ A LIBERULUI SCHIMB ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ -ZONA DE COMERŢ LIBER
3.1. Asemănări şi deosebiri între zona de comerţ liber
şi o uniune vamală în cadrul spaţiului economic
european (S.E.E.) 49
3.2. Avantajele creării spaţiului economic european,
proces economic cu implicaţii globale 53
CAPITOLUL IV
ACORDUL DE ASOCIERE A ROMÂNIEI LA A.E.L.S.
4.1. Principalele prevederi ale acordului de liber schimb dintre
România şi A.E.L.S 59
4.1.1. rincipiile generale şi obiectivele acordului 59
4.1.2. Sfera de cuprindere a acordului 60
4.1.3. Realizarea zonei de comerţ liber 60
4.1.4. Obligaţii generale 68
4.1.5. Alte elemente ale creării şi funcţionării zonei
de comerţ liber 71
CAPITOLUL V
CONCLUZII REFERITOARE LA INTEGRAREA RO-MÂNIEI ÎN STRUCTURILE ECONOMICE EUROPENE ŞI LA AVANTAJELE ACORDULUI DE COMERŢ DIN-TRE STATELE A.E.L.S. ŞI ROMÂNIA 76
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 84

Extras din proiect

CAPITOLUL I

TENDINŢE ŞI REALITĂŢI ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN

1.1. PRINCIPALELE DIRECŢII DE EVOLUŢIE ALE COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CONTEMPO- RAN

În condiţiile interdependenţelor economice tot mai accentuate, ale adâncirii diviziunii internaţionale a muncii, caracteristica de seamă a actualei etape a economiei mondiale,lărgirea schimburilor economice şi cooperării în producţie cu alte state, constituie o condiţie sine-qua-non în realizarea progresului economic al fiecărei ţări, indiferent de nivelul dezvoltării lor economico-sociale.

Adâncirea continuă a diviziunii mondiale a muncii, ca urmare a revoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane, accentuarea interdependenţelor dintre state, reînnoirea fără precedent a bunurilor destinate consumului industrial şi personal a determinat, totodată, intensificarea şi diversificarea fluxurilor comerciale internaţionale(transferul de tehnologii, activitatea de consulting, engineering, leasing, etc.).

Accentuarea gradului de specializare nu numai pe ramuri, ci şi în cadrul acestora, mai ales între ţările dezvoltate din punct de vedere economic, a dus la noi modificări în cadrul diviziunii mondiale, în sensul că specializarea internaţională, complementaritatea ramurilor şi a condiţiilor naturale a fost înlocuită, între ţările dezvoltate, de specializarea bazată pe simetria ramurilor şi subramurilor moderne şi complementarietatea grupelor de produse, a produselor şi chiar a tehnologiilor de fabricaţie pentru aceleasi produse.

Ultimul deceniu a reprezentat, în multe privinţe, o perioadă de decepţii şi instabilităţi care s-au manifestat pe un front larg în economia mondială, expresia cea mai convingătoare a acestora constituind-o încetinirea dezvoltării economice precum şi puternice dezechilibre în cadrul acesteia. Principalele direcţii ale dezechilibrelor respective afectează ţările în curs de dezvoltare, iar o serie de fenomene vizează şi economia ţărilor dezvoltate. Această încetinire a vizat principalii indicatori economicii cum ar fi: produsul intern brut (PIB), venitul naţional (VN), producţia industrială , investiţiile, comerţul exterior,etc.

Analizând evoluţia de durată a comerţului mondial contemporan, se poate aprecia că acesta este unul din factorii cei mai dinamici ai vieţii internaţionale. Astfel, în perioada 1963-1974, producţia totală mondială a crescut într-un ritm mediu anual de 6%, şi cea manufacturată 7%, iar exporturile internaţionale totale cu un ritm mediu de 8,5% şi cu 11% cel al produselor manufacturate În perioada 1962-2000, ca o tendinţă generală, comerţul internaţional a devansat sistematic creşterea economică, reprezentată prin creşterea producţiei, aşa cum rezultă din datele de mai jos.