Calculația costurilor într-o organizație industrială la SC Agrofarine SRL

Introducere

În abordarea problematicii din această lucrare pot spune că am pornit de la câteva informaţii:

- există posibilitatea de îmbunătăţire a activităţii de gestionare a costurilor în majoritatea întreprinderilor şi deci se poate realiza o stăpânire a costurilor sau chiar o reducere a acestora.

- apare necesitatea formării şi dezvoltării unei noi mentalităţi în rândul managerilor în legătură cu strategia costurilor şi importanţa stăpânirii lor.

Pentru elaborarea lucrării tema a fost structurată în trei capitole.

Utilizând o bogată bibliografie, am formulat aspectele teoretice legate de cadrul conceptual privind calculaţia costurilor şi organizarea calculaţiei costurilor. Aici am prezentat metodele clasice, precum şi metodele moderne de calculaţie a costurilor, şi am subliniat rolul metodelor moderne de calculaţie a costurilor în procesul decizional al întreprinderii.

Se ştie că datele din contabilitate constituie sursa principală şi cea mai sigură, pentru obţinerea informaţiilor necesare managementului firmei. Dintre acestea, datele contabilităţii de gestiune oferă o imagine mai clară cu privire la eficienţa cheltuirii surselor întreprinderii.

Pornind de la aceste argumente, s-a considerat util să se folosească o metodă modernă de calculaţie a costurilor în studiul de caz şi anume Metoda Globală de Calculaţie a Costurilor, fiind apreciată ca având la bază conceptul costurilor totale sau integrale, iar obiectul de calculaţie sau purtătorul de costuri este produsul finit ca rezultat material concret al procesului de fabricaţie.

Alegerea metodei de calculaţie s-a făcut în concordanţă cu specificul activităţii firmei, respectiv firme care au o producţie perfect omogenă.

Potrivit conceptului acestei metode, toate cheltuielile de producţie se colectează pe un singur loc de cheltuieli sau centru de costuri; iar la sfârşitul perioadei de gestiune, pentru calculul costului unitar se aplică procedeul diviziunii simple, raportându-se totalul cheltuielilor colectate, la cantitatea de producţie obţinută.

Am dorit să scot în evidenţă necesitatea ca datele contabilităţii de gestiune să nu mai aibă doar un caracter istoric, ci să constituie şi baza previziunilor în activitatea managerială.

În vederea efectuării lucrărilor de calculaţie, la nivelul societăţii studiate, a fost necesară, pe de o parte organizarea gestionării cheltuielilor ocazionate de activitatea economică, iar pe de altă parte, colectarea cheltuielilor de exploatare, astfel încât calculaţia costurilor să se poată realiza într-un timp rezonabil şi de o realitate acceptabilă.

Organizarea eficientă a activităţii economice impune perfecţionarea metodelor de conducere a acesteia, ceea ce presupune şi o reconsiderare a metodelor de calculaţie a costurilor, care trebuie să devină capabile să furnizeze informaţii corespunzătoare conducerii eficiente a activităţii organizaţiei.

MOTTO

ANDREW CARNEGIE (1835-1919) - avere de 110 miliarde de dolari , al II-lea dintre cei mai bogaţi oameni din toate timpurile. Sfatul său, rostit ca un fel de sinteză a întregii sale concepţii de afaceri, este pe cât de simplu, pe atât de eficient: „fii cu un ochi la COSTURI şi PROFITUL îţi va zâmbi până la urechi”

„Începutul ştiinţei unui director este cunoaşterea exactă a costului său de producţie”

(Bertrand Thompson, Economia americană)

CAPITOLUL 1.

1. Aspecte generale privind managementul

1.1. Definire

Ca proces de orientare a oamenilor în cadrul unui efort organizat, managementul este considerat ca o formă a muncii intelectuale, cu o funcţie specifică în societate, bazată pe un fond de cunoştinţe în continuă creştere şi dezvoltare. Managementul se caracterizează printr-o trăsătură constantă, cu obiective identice: de a comanda, orienta, controla şi coordona activitatea pentru realizarea unor scopuri şi obiective. Deci managementul trebuie considerat o muncă cu anumite trăsături specifice, fără a neglija faptul că munca de conducere este prin excelenţă o activitate socială, care a apărut cu mult înainte de ştiinţa managerială.

Managementul ca activitate economică distinctă contribuie la sporirea eficienţei economice a societăţilor comerciale şi regiilor autonome, prin următoarele modalităţi:

„ Managementul la nivelul societăţilor comerciale potenţează munca de execuţie la nivelul fiecărui loc de muncă. Această acţiune se reflectă prin sporirea productivităţii muncii. Prin urmare, o bună conducere a întreprinderii reuşeşte să asigure condiţii tehnice, umane, informaţionale şi financiare necesare ca productivitatea să fie ridicată, rezultat al unui grad sporit de folosire a timpului de muncă şi de structura corespunzătoare acestuia În condiţiile dezvoltării şi modernizării unei economii de piaţă, managementul, din punct de vedere practic şi teoretic, se află în plin proces de afirmare şi statornicire.”1