Calitatea Mediului în Județul Dâmbovita

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

POLUAREA - O AMENINŢARE PENTRU OMENIRE

Omul şi mediul sunt entităţi inseparabile, existenţa omului fiind dependentă de mediu, iar factorii mediului - aer, apă, sol etc. - fiind modificaţi, în urma folosirii lor de către om. Astfel, apare poluarea, aspect implicit al vieţii, în desfăşurarea căreia unele produse, rezultate din procesele fiziologice şi din activitatea omului şi animalelor devin reziduuri care pot să incomodeze bunul trai, în funcţie de natură şi de cantitatea lor. Se poate spune că poluarea a însoţit pe om de la apariţia lui pe Pământ; dar reziduurile nu au avut aceiaşi semnificaţie de-a lungul existenţei omenirii. In trecut, când densitatea populaţiei era redusă, precum şi utilizarea aproape în exclusivitate a produselor naturale nu ducea la crearea unor cantităţi mari de reziduuri, iar natura lor nu le făcea periculoase pentru om.

Odată cu marile progrese ştiinţifice care au revoluţionat societatea umană, determinând larga folosire a tehnicii şi marele avânt al civilizaţiei din ultimele secole, cu creşterea explozivă a populaţiei, industriei şi transportului mecanizat, cantitatea şi natura reziduurilor se schimbă fundamental. Acestea se acumulează, invadează şi alertează starea naturală a mediului. Astfel, elementele vitale - aerul, apa, solul - sunt invadate de mase de reziduuri care depăşesc puterea naturală de transformare şi integrare în factorii de mediu.

a) Poluarea atmosferei

În atmosferă se revarsă fum, pulberi şi gaze nocive din coşurile uzinelor, din ţevile de eşapament ale automobilelor, din gurile de ventilaţie ale întreprinderilor industriale.

Influenţă asupra poluării atmosferei în judeţul Dâmboviţa au întreprinderile C.O.S.T., VICTORIA, ROMCIF FIENI, dar şi celelalte întreprinderi mai mici.

în cazul C.O.S.T. emisiile de fier afectează partea de sud a oraşului Târgovişte (M XI, M XII). Depunerea de pulberi pe frunzele culturilor agricole reduce procesul de fotosinteză, în final determinând reducerea producţiei agricole obţinute de pe terenurile din jurul Combinatului (3 km în jurul său).

De luat în seamă este şi termocentrala de la Doiceşti, unde prin arderea cărbunelui rezultă mari cantităţi de cenuşă, care, eliminată în atmosferă, ameninţă satele din jurul său şi partea nord-vestică a oraşului Târgovişte (M II, M III).

Efecte asupra monumentelor istorice

Substanţele poluante atacă, degradează şi scurtează durata de utilizare a celor mai rezistente şi mai durabile materiale. în era noastră concepţia despre agenţii de uzură s-a schimbat. Poluarea s-a însumat cu factorii meteorologici pentru a da noi dimensiuni noţiunii. Astfel se apreciază că monumente ca Turnul Chindiei şi Curtea Domnească cu vechile ei ziduri, vechea biserică Stelea, dar şi casele memoriale ale marilor scriitori care au făcut ca această zonă să fie cunoscută, riscă să fie închise pentru degradarea lor accentuată, acest lucru datorându-se în mare măsură agenţilor poluanţi care se depun pe aceste clădiri, corodându-le.

Chiar şi asupra sănătăţii omului s-au semnalat câteva cazuri de intoxicaţii (mai ales la Fieni şi Doiceşti), ce-i drept, accidentale, dar care reprezintă un serios avertisment.

b) Poluarea apelor

In sursele de apă se scurg afluenţi încărcaţi cu resturi organice de tot felul şi microorganisme evacuate din activităţi casnice, cu substanţe de o nelimitată varietate, provenite din industrii.

Sursele de poluare a apelor

Sursele de poluare a apelor sunt de o mare varietate. Poluanţii solizi sau lichizi ajung în apele naturale direct sau, în cele mai multe cazuri, prin intermediul apelor uzate. Manifestarea în timp a surselor de poluare poate fi:

- continuă (canalizarea oraşului);

- discontinuă (canalizarea unei fabrici cu funcţionare sezonieră);

- cu caracter permanent (oraşe industrii);

- accidentale (avarii de instalaţii, de rezervoare etc).