Calitatea Optimă a Produselor de Îmbrăcăminte

ARGUMENT

În inţelesul cel mai larg, calitatea este categoria filozofică ce diferenţiază un obiect de alt obiect, un fenomen de alt fenomen, o substanţă de alta substanţă. Definirea conceptului de calitate nu poate fii facută fără a ţine seama de la nivelul tehnic al produsului deoarece un produs de performanţe tehnice scăzute care nu este situat la nivelul celor mai noi cuceriri pe plan mondial,nu este considerat un produs competiv.Iată de ce prin calitate trebuie inţeles si nivielul tehnic al produselor.

Calitatea este o noţiune complexă şi dinamică pentru ca produsul trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:(tehnice, economice, estetice) pentru a primi calificativul de calitate, iar caracterul dinamic rezultă din faptul ca exigenţele membrilor societăţii cresc de la o etapă la alta. Atibuirea însuşirilor calităţii ale produselor se face în procesul de producţie manifestarea lor are loc in sfera consumului fapt pentru care făceau deosebirea intre calitatea producţiei si calitatea produselor.

Calitatea produselor este indisolubilă legată de calitatea producţiei care se referă la proprietatea unui proces de fabricaţie de a realiza produsele in limitele documentaţiei stabilite spre deosebire de calitatea produselor ce reprezintă expresia finală a calitaţii proceselor de concepţie si de fabricaţie care sintetizează performanţele produsului(tehnice, pshio-senzoriale, economice)

Noţiunile de calitate prezintă un aspect industrial si unul comercial.Aspectul industrial are in vedere caracteristici:fizice, mecanice electrice,chimice ale produselor, iar aspectul comercial vizează valoarea de intrebuinţare(durabilitatea, absenţa defectelor, intreţinerea uşoară la costuri scăzute).

Se consideră că este de calitate numai acel produs care îndeplineşte în condiţii perfecte misiunea pentru care a fost achiziţionat.Dar in condiţile achiziţionări unor cheltuieli globale minime (cost de achiziţie +cost de intreţinere).Calitatea produselor condiţionează buna stare a populaţiei,exercită o puternică înfluenţă asupra condiţiilor de viaţă, de muncă a oamenilor, de siguranţă, de sănătate personală. În concluzie calitatea este unul din principalii indicatori care caracterizează un produs si preocupă atăt furnizorul cat şi beneficiarul.

Pentru toţi calitatea se manifestă în perioada de utilizare a produsului, dar analiza calităţii nu se poate rezuma numai la această perioadă, ci trebuie extinsă şi la conceperea şi fabricarea produsului, unde caracteristica de apreciere este cantitatea de muncă încorporată în produs; realizarea comercială, caracteristica produsului fiind aici competitivitatea; perioada de utilizare, care concretizează efectiv utilitatea produsului, caracterizată prin atingerea parametrilor proiectaţi şi fiabilitate.

Calitatea produselor se creează în procesul de producţie, dar se controlează sau se testează în procesul de consumare a acestuia. Ea este în continua mişcare şi dezvoltare reprezentând o spirală care începe cu cercetarea ştinţifică şi evoluează către cercetarea ştiinţifică. Astfel, în faza de proiectare se realizează toate proiectele în vederea obţinerii produsului. În proiectul constructiv se stabilesc condiţiile pentru calitate, formele geometrice care pot fi realizate, aspectele estetice, în proiectul tehnologic se indică şi tehnologiile de control ce trebuiesc folosite la recepţia materiei prime, pe fluxul de fabricaţie, la controlul final. În proiectul de organizare se prevede amplasarea punctelor de control şi modul de analiză a capabilitaţii utilajelor(dacă pot realiza operaţiile cu toleranţele prescrise) iar în faza de aprovizionare un rol important îl are cunoaşterea foarte bine a materialelor cerute, să se cunoscă posibilităţile furnizorilor şi să se facă o alegere sistematică a lor. În cursul fabricaţiei calitatea se poate realiza dacă se respectă procesul proiectat şi se utilizează mijloace de control cetalonate. Este necesar să se utilizeze un sistem de etichete care să permită identificarea reperelor pe parcursul fabricaţiei. Activitatea financiară contribuie la realizarea calităţii deoarece permite desfaşurarea măsurilor prescrise, toate cerând resurse financiare iar acurateţea datelor contabile folosite permite să se stabilească cheltuielile cu calitatea şi să se cunoască disponibilul necesar pentru desfaşurarea unor activităţi de îmbunatăţire. În cadrul activităţii de desfacere trebuie să se livreze doar produsele care satisfac beneficiarul şi corespund contractelor încheiate. În acelaşi timp trebuie să se asigure un ambalaj care să protejeze produsul, să-i creeze o imagine rentabilă şi să asigure desfăşurarea corespunzătoare a operaţiilor logice (manipulare, transport, depozitare). Pentru service este necesar să se cunoască bine modul de reparare, să existe tehnologii de reparaţii, piese de schimb, asistenţă tehnică. O sarcină importantă a service-ului este să urmărească comportarea produselor la beneficiari.

Producătorul nu poate face abstracţie de competitivitate şi muncă înglobată în produs, atunci când analizează calitatea şi utilitatea, beneficiarul acordă atenţie în primul rând utilităţii produsului, dar analizează şi situaţia pieţei şi comportarea în timp a produsului, iar societatea, la rândul ei, este interesată de protecţia consumatorilor şi de existenţa unei concurenţe reale pe piaţă.

Pornind de la aceste precizări, se poate defini calitatea ca fiind „imaginea bunului studiat, alcătuită din caracteristicile calitative tipologice şi alte caracteristici mai puţin semnificative”

Pentru a participa cu drepturi depline la sistemul economic internaţional, România trebuie să implementeze sistemul internaţional de asigurare a calităţii. În România, activitatea de standardizare naţionalã se desfãşoarã în condiţiile prevãzute de lege, şi se urmăreşte în principal umătoarele aspecte:

- obţinerea unei economii globale de materiale, energie şi efort uman;

- protecţia vieţii, sãnãtãţii şi securitãţii persoanelor fizice, mediului înconjurãtor şi apãrarea intereselor consumatorilor;

- protecţia consumatorilor, printr-un nivel de calitate al produselor şi serviciilor adaptat necesitãţilor şi verificat corespunzãtor;

- recunoaşterea internaţionalã a produselor şi serviciilor româneşti;

- promovarea rezultatelor consolidate ale ştiinţei şi tehnologiei, ţinând seama de gradul de dezvoltare al economiei;

- stabilirea unui sistem unitar de cerinţe pentru certificarea conformitãţii;

- înlãturarea barierelor tehnice din calea comerţului internaţional;

- reprezentarea intereselor economiei naţionale în activitãţile de standardizare internaţionale şi europene.