Caracteristicile proiectului de investiții

1. Introducere

Proiectele publice reprezintă instrumente de punere în practică a autorităților publice, a strategiei administrației, utilizând resurse investiționale pe o durată limitată și într-o strictă localizare la nivel național sau local. Expresia detaliată a procesului de realizare sau transpunere în practică a proiectelor de investiții publice și a rezultatele lor este văzută în practica investițională sub denumirea de lucrări publice.

Suportul financiar al concretizării proiectelor publice are denumirea de investiții publice, ce pot fi definite astfel “consum/cheltuieli de resurse investiționale cu scopul creării cadrului normal de desfășurare a serviciilor destinate membrilor unei colectivității teritoriale”.

Caracteristica specifică de bază a investițiilor publice, constă în faptul că: atribuțiile și competențele actorilor programelor de investiții, la nivel de administrație publică centrală sau locală, se stabilesc prin Legea Finanțelor Publice; de aceea, Guvernul, Ministerul Finanțelor Publice și ordonatorii de credite au sarcini specifice în gestiunea bugetului. Conducătorii autorităților publice, ai organelor de specialitate ale administrației publice centrale precum și cei ai unor instituții publice autonome au competențe de aprobare a proiectelor de investiții, bine definite între anumite limite valorice (18-130 mild lei) și de monitorizare a acestor programe, pentru care vor transmite rapoarte de monitorizare periodice la Ministerul Finanțelor Publice.

Proiectele de investiții publice (PIP) constituie apanajul autorităților publice locale sau centrale și se inițiază cu scopul de a satisface nevoile sociale de echipare și/sau amenajare teritorială sau de dotare edilitară a localităților.

Spre deosebire de investițiile făcute în sectorul privat, proiectele de investiții în sectorul public au următoarele caracteristici particulare:

1) Evaluarea fiecărui “PIP” trebuie făcută în contextul general al concepției de amenajare teritorială și/sau modernizare a serviciilor publice la nivel național sau local. Strategia de amenajare și dezvoltare a comunităților teritoriale reprezintă de regulă un program integrat al autorităților publice, știut sub aspectul formei de schiță de dezvoltare și amenajare urbană (SDAU) ori plan de urbanism general (PUG). Oricare “PIP” trebuie să se prezinte ca o formă de manifestare concretă a strategiei oricărei primării în competiția concurențială urbană unde se află municipiile. În esență, analiza concurențială trebuie să se mențină pe trei axe:

- analiză în termeni de competiție, respectiv descoperirea concurenților și a domeniilor de rivalitate;

- analiză în termeni de competitivitate, respectiv evaluarea avantajelor și a slăbiciunilor în fațaprovocărilor de mediu;

- analiză în termeni de poziționare, unde se permite delimitarea caracteristicilor diferite ce vor trebui promovate prioritar în cadrul proiectelor localitățiii.

2) Față de proiectele din sectorul privat, PIP se dezvoltă într-un sector relațional deschis și mult mai divers, care implică o structură de concepție tridimensională împărțită în:

- proiect sub formă de ambiție globală cu orientare predominant economică ;

- proiectul orașului “stricto sensu”, proiect de amenajare a spațiului sub definirea de proiect urban și concretizare a proiectului urban în treburi cu prioritate ale primariilor localității, sub formă de proiecte de servicii publice.

3) La fundamentarea socio-economică a PIP se vor lua în calcul nu doar efectele lor directe și imediate, ci și cele propagate și de perspectivă care se are loc mai mult sau mai puțin în viața colectivității, la nivelul individului sau colectivității, prin modificarea nivelului de instruire/școlarizare, stare de sănătate, confort, venituri, rată a șomajului etc. Așadar se va pune accent pe rezultatele analizei economice, bazate pe studii de impact socio-economic și de mediu asupra colectivității. Astfel de efecte sunt însă mai greu de identificat și de cuantificat numeric.

4) Analiza și sistemul de criterii care se află la baza finalității evaluării unui proiect PIP dețin un caracter aparte, fiind utilă personalizarea lor la nivel de proiect sau colectivitate, având în vedere diversitatea geografică și de domenii de interes public, de la proiecte complexe cu caracter industrial (centrale termo-electrice, instalații de tratare a deșeurilor, sisteme de transport etc.), la proiecte cu caracter cultural, educațional, de sănătate etc. Tocmai considerând diversitatea gamei de servicii publice existente la nivel de colectivitate teritorială, specialiștii susțin că, pentru a realiza o analiză logică și completă, este necesară elaborarea unei concepții metodologice unitare de evaluare, dar care să permită particularizări pe domenii importante de lucrări publice.