Coca-Cola HBC

1. Documentație preliminară 1.1.Datele organizației

Pe plan mondial este foarte cunoscută firma mamă The Coca-Cola Company care provine din fosta J.S. Pemberton Medecine Company, societate înființată de Dr. John Stith Pemberton i Ed Holland.

Încă din anul 1892 The Coca-Cola Company produce așa-zisul sirop, care este vândut diferitelor companii care îmbuteliază băuturi răcoritoare în toată lumea.

În afară de produsul său principal Coca-Cola, compania are astăzi în ofertă aproximativ 400 de branduri înregistrate, care se vând în peste 200 de țări pe tot globul.

Pe piața din România există două firme, Coca-Cola România, reprezentantul companiei americane The Coca-Cola Company, care deține mărcile și produce concentratele și îmbuteliatorul Coca-Cola Helenic Bottling Company România SRL, care produce, distribuie și vinde produsele.

Portofoliul Coca-Cola România cuprinde băuturile răcoritoare Coca-Cola, Sprite, Fanta, sucurile Cappy, ceaiurile Nestea, băutura energizantă Burn și apa minerală Dorna.

Coca-Cola HBC, imbuteliatorul ce acționeaza in Romania din anul 1991, este o firmă de dimensiuni mari, are 3 fabrici de îmbuteliere situate în Ploiești, Timișoara și Poiana Negrii-cu 15 linii de producție și 18 depozite.

Deține 25% cotă de piață, prin raportare la volumele vândute și 35% cotă de piață, prin raportare la valoarea vânzărilor.

Firma are sediu la București și utilizează aproximativ 1400 de salariați în fabrici de îmbuteliere și centre de distribuție.

Structura acționariatului Coca-Cola HBC este următoarea:

24% TCCC

30% Kar-Tess Group

46% alți acționari

Din punct de vedere tehnologic, este sesizabil faptul că sistemul Coca-Cola induce o aliniere tehnologică a fabricilor din România la standardele occidentale de performanță tehnică, productivitate și calitate. Inițial, au fost modernizate fabricile existente, pentru ca apoi să se facă investiții in tehnologii noi, ca in cazul fabricii de la Timișoara, unde în anul 2017 s-au investit 7 milioane de euro.

Coca-Cola HBC utilizează furnizori locali pentru cea mai mare parte a intrărilor, iar ambalajele, furnizorul si tehnologia sunt supuse unor constrângeri clare.

Din poziția îmbuteliatorului, consumatorul direct este reprezentat de entitatea care îi vinde băutura consumatorului final.

Analizele firmei AC Nielsen clasifică aceste entități în următoarele categorii: a) chioșcuri, cofetării; b) magazine < 20 m2; c) magazine 21-40 m2 ; d) magazine > 40 m2 ; e) hiper/supermarketuri.

În jur de 30% ca valoare și volum dintre produsele de acest tip puse pe piață se vând prin intermediul magazinelor.