Comert International - Romania

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Comert International - Romania.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 39 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Management

Extras din document

. Romania

1. Asezare geografica

Fiind situată la limita peninsulei Balcanice și acoperind o suprafață eliptică, de 238,391 km² ,România ocupă mare parte din bazinul inferior al Dunării și regiunile din estul bazinului de mijloc al acestui fluviu. Se află atât la sudul, cât și la nordul Munților Carpați, care formează bariera naturală între bazinele Dunării. Varietatea, concentritatea și proporționalitatea reliefului, altitudinea medie 330 metri, altitudinea maximă 2544 metri fiind în Munții Făgăraș.

Poziționare Sud-estul Europei, la graniță cu Marea Neagră, între Bulgaria și Ucraina

 Potential Economic

România este singura ţară din Europa care are un potenţial de creştere de circa 5% pentru un număr semnificativ de ani, a declarat, ieri, la conferinţa anuală a fondurilor de investiţii din regiunea Europei de Sud-Est, ministrul delegat pentru mediul de afaceri Lucian Isar.

Argumentele care vin în sprijinul acestei afirmaţii sunt faptul că, din perspectivă europeană, România este o economie mare, asigură macrostabilitatea, este în interiorul UE, dar nu are euro ca monedă locală şi are caracteristicile unei economii emergente, ceea ce pentru un investitor înseamnă rentabilitate superioară", a subliniat Lucian Isar. Ministrul a mai afirmat că "România este, la ora actuală, ca Polonia în urmă cu 7 ani" şi nu are un ciclu de dezvoltare corelat cu statele mature sau cu campionii zonei, ceea ce înseamnă că este o destinaţie corectă pentru investiţii. Ministrul delegat a mai arătat ca autorităţile se concentrează pe păstrarea macrostabilităţii în interiorul acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale şi pe reaprinderea economiei, încercând să refacă un proces de reindustrializare privată a României. "În ultimii ani, potenţialul de creştere economică a României a scăzut de la 5-6%, cât indicau modelele econometrice iniţial, la 2-3%. Dar potenţialul poate reveni la nivelul anterior

România trebuie să-şi promoveze mai activ interesele în cadrul Uniunii Europene şi în plan intern să evidenţieze şi aspectele pozitive, nu numai neajunsurile dacă doreşte să aibă o imagine mai bună în exterior. Ar trebui stimulată activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, crescută transparenţa şi responsabilizarea administraţiei publice, dar şi oferite facilităţi spcialiştilor înalt calificaţi pentru a-i păstra în România.

Romania este o tara plina de resurse, insa accesul la acestea este o cursa cu obstacole politice. Este una dintre tarile europene cu cele mai multe resurse si un potential urias, se bazeaza in prezent pe importurile de gaze naturale insa viseaza la un viitor in care exploatarea gazelor de sist ii va permite sa fie independenta din punct de vedere energetic.

Pe de altă parte, există un mare potenţial de dezvoltare care ar trebui valorificat pe concentrarea pe domenii cu un grad ridicat de competitivitate sau care oferă oportunităţi şi avantaje comparative. Este vorba printre altele de energie, agricultură, tehnologia informaţiei sau turism.

 Potentialul natural

România prin varietatea elementelor cadrului natural, prin multiple dovezi ale unei istorii şi culturi milenare, ca şi prin construcţiile dobândite de-a lungul anilor, dispune de un bogat potenţial turistic valorificat într-o oarecare măsură. În timp, s-au scris multe articole şi cărţi, s-au întocmit hărţi turistice ale României sau destinate masivelor montane, litoralului, Deltei Dunării, majorităţii oraşelor, monumentelor naturii etc. Comun la toate, este dorinţa de a prezenta cât mai pe larg tot ceea ce era considerat ca având însemnătate pentru activitatea turistică. Ceea ce le deosebeşte sunt - concepţia în tratarea problemelor şi în realizarea reprezentărilor cartografice, folosirea unei terminologii variate, dar de multe ori cu sens greşit, încercări de diferenţieri turistice regionale, fără a avea la bază criterii justificate. Iată câteva din motivele pentru care se impun la începutul acestei lucrări, clarificarea conţinutului unei terminologii şi a unor principii de regionare turistică în concordanţă cu specificul activităţilor turistice şi cu realităţile potenţialului din România.

 Clima

Clima României este temperat-continentală de tranziţie, marcată de unele influenţe climatice oceanice, continentale, scandinavo-baltice, submediteraneene şi pontice. Astfel, în Banat şi Oltenia se face simţită nuanţa mediteraneană, caracterizată de ierni blânde şi regim pluviometric mai bogat (mai ales toamna). În Dobrogea se manifestă nuanţa pontică, cu ploi rare, dar torenţiale.

În regiuni din estul ţǎrii, caracterul continental este mai pronunţat. În partea de nord a ţării (Maramureş şi Bucovina) se manifestă efectele nuanţei scandinavo-baltice, care determină un climat mai umed şi mai rece, cu ierni geroase. În vestul ţării se manifestă mai pronunţat influenţe ale sistemelor de joasă presiune, generate deasupra Atlanticului, ceea ce determina temperaturi mai moderate şi precipitaţii mai bogate.

Temperaturile medii anuale scad ușor de la sud(10°-11°C) spre nord(8,5°-9°C), variație datorată atât latitudinii cât și distribuției reliefului țării. De asemenea, temperatura scade odată cu creșterea altitudinii ( scade cu 6° la fiecare 1000 m.) Temperaturile maxime medii anuale oscilează între 22°C și 24°C în timpul verii, respectiv între -3°C și -5°C, în timpul iernii. Temperaturile extreme înregistrate în România au fost de -38.5°C, la Bod (județul Brașov), pe 25 ianuarie 1942, și de +44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951.

 Hidrografia

România beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particulariltățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale acestor particularități.

Lacurile se întâlnesc pe toate treptele de relief și au forme, mărimi și origini foarte variate. Deși în numar mare (3500) sunt, în general, reduse ca suprafață (1,1% din teritoriul țării).

Dunărea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni și debit (după Volga), având 2860 de km lungime, dintre care 1 075 km se află în România. Izvorăște din munții Pădurea Neagră, prin râurile Breg și Brigach, suprafața bazinului hidrografic fiind de 805 300 km².

Apele curgătoare izvorăsc, în cea mai mare parte, din coroana centrală a Carpaților și sunt colectate, aporape în totalitate, de Dunăre. Râurile din vestul României sunt adunate de Tisa care face hotarul de nord al țării pe o mică distanță. Printre alfuenții ei, mai importanți sunt: Someșul, Crișul, care adună apele dintr-o bună parte a Munților Apuseni, și Mureșul.

 Agricultura

Agricultura în România are o valoare de 5% din produsul intern brut și angrenează 30% populația activă ocupată.

În 2013, producția de cereale pentru boabe a crescut cu aproape 64% față de cea raportată în anul precedent, datorită creșterii randamentelor la hectar. Cea mai mare creștere a fost raportată la porumb, unde producția totală a crescut de la 5,95 milioane de tone la 11,37 milioane de tone, în contextul în care suprafața cultivată a scăzut cu 150 de hectare la 2,58 mil. hectare. Astfel, producția medie la hectar a fost în anul 2013 de 4,4 tone, nivel dublu față de cel raportat în 2012, atunci când randamentul a fost de 2,18 tone hectar.

România s-a situat astfel pe primul loc la suprafaţa cultivată cu porumb, iar la producţie s-a situat pe locul doi, după Franţa, datorită unui randament net inferior. Cu toate acestea randamentul (producția medie la hectar) la porumb realizat de România este cel mai mic faţă de cel al principalelor state membre europene. De exemplu grecii au obținut un randament de 11,5 tone la hectar, aproape triplu față de România. O producție medie la hectar de peste 11 tone a fost obținută și de spanioli, care au cultivat o suprafață de doar 440.900 de hectare obținând o producție 4,85 mil. tone. Spre comparație, suprafața cultivată în România cu porumb a fost de 2,58 mil. hectare, adică de cinci ori mai mare decât în Spania.

La plante uleioase producţia a crescut cu 79,3%, atât datorită creşterii suprafeţei cultivate, cu 13,6%, cât şi a randamentelor la hectar. Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la: rapiţă (de 4,3 ori, în principal în urma creşterii suprafeţei cultivate de 2,7 ori), floarea soarelui (cu 52,7%) şi soia (cu 45,2%). Suprafaţa cultivată cu soia a scăzut cu 13,8%.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comert International - Romania.docx

Bibliografie

1. România. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă, Editura Nova, Bucureşti, iulie 1999. 2. Banca Mondială, Raportul de evaluare a sărăciei. Programul de asistenţă analitică şi consiliere, raport faza întâi, anul fiscal 2007, noiembrie 2007
2. C i u t a c u , C., Economia României. Piaţa muncii, Editura Expert, Bucureşti, 2001.
3. C o n s t a n t i n e s c u , N. N., Probleme ale tranziţiei la economia de piaţă în România, Editura. Fundaţiei „România de Mâine”, 1997.
4. Institutul Naţional de Statistică, România în cifre. 2008. Breviar statistic, mai 2008
5. Human Development Report 2010 - 20th Anniversary Edition, The Real Wealth of Nations: Pathways to Human Development, published for United Nations Development Programme (UNDP), 2010
6. 1. Banca Natională a României,(2013), Investitiile străine directe în România - Raport anual 2012,
7. 5. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri,(2010), Strategia Guvernamentală pentru îmbunătăĠirea úi dezvoltarea mediului de afaceri 2010-2014
8. Zaman, Gh., Vasile, V., (2006), Aspecte ale eficientei macroeconomice a investitiilor străine directe în România, Theoretical and Applied Economics, Asociatia Generală a Economiútilor din România - AGER, vol. 4
9. http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/index.htm.
10. Comerțul exterior al României, 1928-1937, 1939
11. www.unctad.org/en/Pages/Statistics.aspx
12. www.unctad.org
13. www.wto.org
14. www.worldbank.org
15. www.heritage.org