Companiile Multinaționale și Investițiile

Companiile multinaţionale şi investiţiile

1. Conceptul de multinaţională

O CMN este o companie care se angajează în investiţii străine directe (ISD) şi care deţine şi controlează activităţile generatoare de valoare adăugată în mai mult decât o ţară.

În general se folosesc termenii de “transnaţional” şi “multinaţional” ca având aceeaşi semnificaţie. Primul termen a fost adoptat de Centrul Naţiunilor Unite pentru Corporaţiile Transnaţionale (UNCTC) în 1974 la cererea câtorva ţări din America Latină care au dorit să facă deosebirea între companiile domiciliate într-o ţară din America Latină care ar putea investi în altă ţară, faţă de acelea care-şi au originea în afara regiunii. Al doilea termen este preferat de către ţările dezvoltate, de oamenii de afaceri şi comunitatea academică. Cu trecerea timpului, diferenţele metodologice au dispărut, astfel că acum ambii termeni desemnează acelaşi lucru.

Totuşi, la nivel de analiză, există deosebiri între cei doi termeni. De exemplu, în mediul academic, termenul de “transnaţional” este folosit pentru a desemna “o corporaţie multinaţională care practică o strategie de integrare deplină şi organizare multi-dimensională”.

Sunt şi academicieni care susţin că există o diferenţă majoră între cei doi termeni. Printre aceştia este şi Carl Dassbach care dă definiţii distincte pentru cei doi termeni. Astfel, o CMN este o întreprindere orientată în mod primar către diferite pieţe naţionale sau regiuni diferite. Ea se caracterizează printr-o administrare descentralizată (unităţi naţionale sau regionale care sunt în cea mai mare parte autonome de centrul de decizie principal), o multitudine de linii de producţie (fiecare orientată spre piaţa naţională sau regională) şi multe divizii de muncă suprapuse cu activităţi superflux deoarece fiecare unitate operează independent faţă de celelalte.

Pe de altă parte, o FTN este orientată spre o piaţă mondială, sau cel puţin spre o piaţă externă care acoperă câteva ţări sau regiuni. Administrarea este de departe mai centralizată decât în cazul CMN, office-ul principal având un control direct mai mare asupra unităţilor. Mai mult, o FTN se mişcă spre crearea unei singure întreprinderi cu o singură divizie de muncă prin eliminarea activităţilor superflue şi concentrarea activităţilor în acele ţări (regiuni, pieţe) care oferă cele mai mari avantaje în desfăşurarea activităţii.

Definiţia dată la început este una generală şi larg acceptată, dar trebuie ţinut cont şi de faptul că pe lângă activitatea lucrativă o CMN se angajează într-o varietate de legături cooperative, adesea neechitabile, de tipul licensing-ului sau alianţelor strategice, care le poate da un grad de control şi influenţă asupra producţiei străine.

Pentru aprecierea gradului şi mărimii unei CMN se iau în considerare următoarele criterii:

-numărul şi mărimea filialelor străine sau companiilor asociate pe care le are în proprietate sau le controlează;

-numărul ţărilor în care se angajează cu activităţi lucrative;

-proporţia bunurilor şi veniturilor la nivel global sau numărul angajaţilor pentru filialele străine;

-gradul de internaţionalizare al managementului, proprietăţii şi al activităţilor cu valoare ridicată (cum ar fi cercetarea-dezvoltarea = C&D).

Funcţiile distinctive ale CMN sunt:

-organizarea şi coordonarea numeroaselor activităţi lucrative dincolo de graniţele naţionale;

-internalizarea pieţelor externe pentru producţia intermediară care apare în urma acestor activităţi.

Nici o altă instituţie nu îmbină cele 2 activităţi: producţia în străinătate şi tranzacţionarea.

O CMN poate fi proprietate privată sau publică, poate proveni dintr-o ţară socialistă sau cu economie de piaţă; poate fi motivată de obiective private sau sociale; poate avea o reţea mare de activităţi în numeroase ţări sau un singur produs într-o singură ţară străină; proprietatea poate fi deţinută şi controlată de persoane/instituţii dintr-o singură ţară (Mars, Tateng); naţional controlată şi internaţional deţinută şi condusă (Ford, Sony, Samsung), sau internaţional deţinută şi controlată (Agfa, Royal Dutch Shell).