Cuprins
- CUPRINS:
- Capitolul I: ASPECTE INTRODUCTIVE
- 1.1.Prezentarea relatiilor dintre producatori si comercianti
- 1.2.Prezentarea relatiilor dintre comercianti si consumatori
- Capitolul II: MANAGEMENTUL ACTIVITATII DE APROVIZIONARE
- 2.1.Managementul aprovizionarii: concept ,continut , trasaturi
- 2.2.Rolul si obiectivele politicii de aprovizionare cu marfurilor
- 2.3.Componentele procesului de aprovizionare
- 2.4.Organizarea structurala a activitatii de aprovizionare
- 2.4.1.Organizarea interna a subsistemului de aprovizionare
- 2.4.2.Sistemul de relatii pentru aprovizionarea materiala
- Capitolul III: MANAGEMENTUL ACTIVITATII DE DESFACERE
- 3.1.Managementul desfacerii: concept , activitate ,trasaturi
- 3.1.1.Definirea conceptului de desfacere
- 3.1.2.Managementul desfacerii produselor
- 3.1.3.Sisteme interne de organizare a subsistemului de desfacere
- Capitolul IV: STRATEGIA ACTIVITATII DE DESFACERE-VANZARE A PRODUSELOR
- 4.1.Elemente caracteristice vanzarilor de produse
- 4.2.Distributia marfurilor
- 4.3. Comertul cu ridicata
Extras din proiect
PREZENTAREA RELATIILOR:
- 1.1. DINTRE PRODUCATORI SI COMERCIANTI
- 1.2. DINTRE COMERCIANTI SI CONSUMATORI
Relatiile comerciantilor cu producatorii cunosc aspecte specifice în tarile aflate în perioade de tranzitie de la economia de comanda, condusa centralizat prin mijloace administrative, la o economie bazata pe principiile pietei libere. În România aflata într-un asemenea stadiu, relatiile noi ale comertului cu productia, ca o componenta a mecanismului de piata, sunt în curs de formare, pe masura restructurarii economiei si a schimbarii conceptiei care a dominat în trecut raporturile dintre întreprinderi. Acestea izvorau din dispozitiile obligatorii de plan si din reglementarile unitare pe economie, determinând un comportament economic specific si rigid al fiecarei întreprinderi, corespunzator cu interesele proprii deduse din sarcinile de plan. Producatorii si comerciantii erau asociati nominal prin dispozitiile de livrare si repartitiile de marfuri elaborate de organele ierarhice superioare, astfel ca negocierea relatiilor dintre ei se limita la elemente de detaliu, care nu puteau influenta natura lor de ansamblu si flexibilitatea redusa ce le caracteriza. În plus, cei mai multi producatori aveau situatia de monopol în diverse branse, creata administrativ, prin concentrarea, specializarea sau unicitatea productiei, astfel ca ei puteau sa dicteze în relatiile cu comertul conditiile decalitate, sortiment, livrare etc.
Baza noilor relatii dintre comert si productie o constituie proprietatea privata si libertatea deplina de actiune a agentilor economici în stabilirea profilului activitatii si a dimensiunilor productiei, corespunzator cu cerintele pietei. Acestea sunt de natura sa înlature situatia de monopol a multor întreprinderi si sa declanseze spiritul concurential. Producatorii încep sa fie preocupati de piata produselor lor, de largirea acesteia, de calitatea activitatii distribuitorilor, de promovarea unei reale politici de vânzare si de formare a clientelei. La rândul lor, comerciantii îsi orienteaza optiunile spre furnizorii ale caror produse sunt mai mult solicitate pe piata pentru calitatea si pretul lor convenabil si pentru care pot obtine mai multe avantaje de cumparare sau de plata. Relatiile economice dintre parteneri, pentru cunoasterea si influentarea activitatii fiecaruia, devin astfel expresia promovarii însasi a conceptiei privind economia de piata.
De- a lungul timpului, relatiile de schimb dintre producatorii si cumparatori s-au înfaptuit fara dificultati, prin aducerea de catre producatori, permanent sau cu intermitenta, a marfurilor pe piata, adica în locurile unde se efectua schimbul (piete publice, târguri, bazare) si negocierea cu partenerii de schimb a cantitatilor si a preturilor în momentul desfasurarii actelor de vânzare-cumparare. Piata apartinea, ca raport oferta-cerere, producatorilor, marfurile gasindu-si fara dificultate debusee, cantitatile vândute si preturile semnalând masura în care productia raspundea consumului, constituind astfel pentru producatori o orientare în a se adapta la cerintele pietei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Conducerea si Organziarea Activitatilor de Aprovizionare si Desfacere in Magazinele de Tip En-gros.doc