Contracte Forward și Contracte Futures

Introducere

Revoluţia industrială din sec XIX şi dezvoltarea comunicaţiilor a determinat o explozie a acestor tranzacţii adăugând noi dimensiuni termenului de “bursă”. Nevoia de finanţare a companiilor şi-a găsit soluţia tot pe aceste pieţe, bursele dându-le acestora posibilitatea de atragere de capital prin oferirea de acţiuni spre vânzare publicului. De asemenea, statul însuşi ajuns să se finanţeze de pe această piaţă prin emiterea către public a unor titluri de valoare (titluri de trezorerie, obligaţiuni municipale, etc.).

Expansiunea sectorului bursier a culminat la sfârşitul secolului XIX cu apariţia pieţelor futures moderne. Pe aceste pieţe se tranzacţionează instrumente derivate, în special contracte futures şi opţiuni. Motivul principal al apariţiei acestor produse a fost nevoia producătorilor şi comercianţilor de a-şi acoperi riscurile de fluctuaţie a preţului mărfurilor de la un sezon la altul.

Fermierii şi comercianţii de cereale americani au fost primii care au încercat să găsească o soluţie de combatere a dezechilibrelor de preţ ale produselor agricole. Care era de fapt situaţia economiei americane în secolul XIX ? Cu mai bine de 150 de ani în urmă, când revoluţia industrială era încă într-o fază incipientă, iar agricultura deţinea o pondere importantă în economia Statelor Unite ale Americii, insuficienta spaţiilor de depozitare, reţeaua de drumuri slab dezvoltată şi cultivarea dezorganizată determinau fluctuaţii majore a preţului cerealelor de la un anotimp la altul.

Urmând regula simplă a relaţiei dintre cerere şi ofertă, toamna, când toţi fermierii adunau recoltele şi se grăbeau cu ele spre Chicago - cunoscut ca important centru comercial – în speranţa valorificării lor la un preţ cât mai ridicat, cantitatea foarte mare de cereale determina scăderea drastică a preţului porumbului şi grâului astfel că, după ce depozitele existente în marele oraş se umpleau, surplusul de cereale era pur şi simplu abandonat pe marginea drumului. Primăvara, când stocurile adunate în toamnă se epuizau, era rândul cererii să dicteze trendul preţului la cereale, acestea devenind foarte scumpe. În acest fel, fermierii şi procesatorii se confruntau pe rând cu riscul de fluctuaţie al preţului într-o direcţie nefavorabilă. Practic imposibilitatea de a estima măcar cu aproximaţie mărimea cererii şi a ofertei conducea uneori la dezechilibre majore între aceste două elemente cu efect semnificativ asupra preţului.

Încercând să elimine riscul unor asemenea mişcări, fermierii şi comercianţii de cereale au ajuns să încheie înţelegeri intre ei în privinţa cantităţilor, a preţului şi a datei de livrare a recoltelor de-a lungul anului. Stabilind din timp cantitatea, preţul şi data livrării, fermierul era dublu asigurat: în primul rând asupra siguranţei vânzării recoltei încă dinainte să semene primul bob, iar în al doilea rând asupra preţului de vânzare, fapt care îi permitea să-şi controleze mai eficient nivelul cheltuielilor de producţie. Un stejar secular de la periferia oraşului Chicago a fost primul loc de întâlnire al celor interesaţi în astfel de tranzacţii, înţelegerile parafate între fermieri şi comercianţii de cereale generând primele operaţiuni de acoperire a riscului în adevăratul sens al cuvântului.

În decurs de câţiva ani, aceste tranzacţii au căpătat amploare astfel încât locul de negociere s-a mutat într-o locaţie special amenajată numită bursă, iar termenii tranzacţiilor au devenit tot mai standardizaţi, astfel încât, în anul 1848 s-a inaugurat Chicago Board of Trade – prima bursa de instrumente derivate din lume, primele contracte futures tranzacţionate în ringurile ei având ca obiect porumbul.

De atunci şi până în prezent contractele futures au cunoscut o dezvoltare fulminantă, în special în ultimii ani când apariţia derivatelor financiare pur şi simplu au revoluţionat industria bursieră pe plan mondial. Cereale, metale, pietre preţioase, cursuri valutare, rate de dobândă, indici bursieri, acţiuni, obligaţiuni - toate sunt tranzacţionate pe pieţele futures prin simple apăsări de taste de computer, atrăgând deopotrivă persoane sau companii interesate în controlarea riscului de preţ sau jucători dornici sa realizeze profituri rapide în urma speculaţiilor bursiere.

Un aspect cel puţin surprinzător caracterizează aceasta piaţă futures şi anume faptul că atrage două categorii total opuse de investitori: unii cu o aversiune puternică faţă de risc şi care nu tranzacţionează derivate decât în scopul eliminării riscului de preţ, iar ceilalţi cu o afinitate totală faţă de acesta şi care şi-l asumă în ideea realizării profiturilor uriaşe asociate acestor instrumente.

Pe plan mondial funcţionează câteva zeci de burse de derivate dintre care merită amintite:

- Eurex Frankfurt AG

- London International Financial Futures and Options Exchange – LIFFE

- OMX – Operează în zona ţărilor din Nordul Europei

- Marché a Terme International de France – MATIF

- Tokyo International Financial Futures Exchange TIFFE

- Sydney Futures Exchange SFE

- Brasilian Futures exchange BBF

- Hong Kong Futures Exchange HKFE

- Singapore International Monetary Exchange SIMEX