Cuprins
- Etimologie 4
- SCOLILE DE MANAGEMENT 4
- Scoala Clasica 4
- Frederick Winslow Taylor 4
- Date Personale 4
- Despre munca sa 5
- Henry Fayol 6
- Date personale 6
- Despre munca sa 6
- Frank Bunker Gilbreth, Sr 7
- Date personale 7
- Despre munca sa 8
- Lillian Moller Gilbreth 8
- Date personale 8
- Despre munca sa 9
- Şcoala psihologica 10
- Elton Mayo 10
- Date personale 10
- Despre munca sa 10
- Laurence Henry Gantt 11
- Date personale 11
- Despre munca sa 11
- Henry Ford 12
- Şcoala sistemica 13
- Elwood Buffa 13
- Bibliografie 14
Extras din proiect
Etimologie
Managementul este considerat in mod diferit, in functie de doua perspective lingvistice principale, francofona sau anglofona. In prima, etimologic managementul echivaleaza cu a tine in mana si a stapani, a conduce cu mana forte, ceea ce implica ideea controlului actiunii si orientarea sau directionarea ei. In limba engleza curenta, ''to manage'' semnifica a se aranja pentru, a face astfel incat. In aceasta acceptiune, managementul ar fi ''arta de a face ceea ce trebuie, pentru ca rezultatul urmarit sa fie atins'', ''arta de a fi eficace''.
Semnificatii:
Pentru a lamuri care este semnificatia conceptului de management, ar trebui precizate si sensurile unor termeni care au aceeiasi arie de circumscriere. Aceste concepte sunt: conducere, administrare, leadership.
SCOLILE DE MANAGEMENT
Scoala Clasica
Reprezinta o abordare anglo-saxona , preponderent pragmatica , axata pe metode inductive , promovate de F.W.Taylor, care a pus bazele stiintei managementului. Abordarea latina apartine francezului Henry Fayol care, utilizînd metodele deductive , extinde managementul taylorist de la cercetarea proceselor de munca la ansamblul întreprinderii , de la elementele productivitatii individuale la procesele de productie si la organismele sociale ca factori ai progresului economic.
Frederick Winslow Taylor (20 martie 1856-21 martie 1915)
Date Personale
A fost un inginer mecanic american, care a căutat să îmbunătăţească eficienţa industrială El este privit ca tatăl managementului ştiinţific şi a fost unul dintre primii consultanţi în management Taylor a fost unul dintre liderii intelectuali ai Mişcării pentru eficienţă energetică şi ideile sale, sens larg, au fost extrem de influente în epoca progresivă.
Taylor s-a născut în 1856 într-o familie înstărită din Quaker în Germantown, Philadelphia, Pennsylvania. Strămoşul lui Taylor a fost Samuel Taylor, stabilit în Burlington, New Jersey in 1677. Tatal lui Taylor, Franklin Taylor, un avocat educat la Princeton, a construit averea familiei din ipoteci. Frederick Taylor a studiat timp de doi ani în Franţa şi Germania şi a călătorit in Europa timp de 18 luni. În 1872 ,a intrat la Phillips Exeter Academy din Exeter, New Hampshire.
La absolvire, Taylor a fost acceptat la Harvard Law School. Cu toate acestea, din cauza vederii ce se deteriora rapid, Taylor a trebuit să ia în considerare o carieră alternativă. După depresia din 1873, Taylor a devenit un ucenic patternmaker industrial, câştigând experienta la o companie de pompe-de fabricaţie, Enterprise Hydraulics Works, în Philadelphia. Cariera lui Taylor a progresat în 1878, atunci când a devenit muncitor pe masina maşină la Midvale Steel Works. La Midvale, Taylor a fost promovat ca sef, maistru, director de cercetare, şi în cele din urmă inginer şef al lucrărilor. Taylor a devenit student al Institutului de Tehnologie Stevens, studiază prin corespondenţă şi obţine o diplomă în inginerie mecanică în 1883. La data de 03 mai 1884, s-a căsătorit cu Louise M. Spooner din Philadelphia.
Din 1890 până în 1893 Taylor a lucrat ca director general şi ca inginer de consultanţa pentru management pentru Manufacturing Investment Company of Philadelphia, o companie care a operat fabricile de hârtie în Maine şi Wisconsin. El a petrecut timp ca manager de plante în Maine. În 1893, Taylor a deschis o practica independenta de consultanta in Philadelphia. În 1898, Taylor sa alăturat grupului Betleem Steel, unde el, Maunsel White şi o echipă de asistenţi au dezvoltat un oţel de mare viteză. Pentru procesul său de tratare a otelului de mare viteză a primit o medalie de aur la expoziţia personală la Paris în 1900, şi a fost distins cu Medalia Elliott Cresson în acelaşi an de către Institutul Franklin, Philadelphia. Taylor a fost forţat să părăsească Betleem Steel în 1901, după antagonismele cu alţi manageri. În 1901, Frederick Taylor şi Louise au adoptat trei copii orfani, Kempton, Robert şi Elizabeth.
La data de 19 octombrie 1906, Taylor a fost distins cu un grad onorific ca Doctor în Ştiinţe de la Universitatea din Pennsylvania.Taylor, în cele din urmă, a devenit profesor la Tuck School of Business de la Dartmouth College.La sfarsitul anului 1915 Taylor prins pneumonie şi la o zi după implinirea varstei de 59 de ani, pe 21 martie 1915,acesta a murit. El a fost înmormântat în Cimitirul West Laurel Hill, în Bala Cynwyd, Pennsylvania.
Despre munca sa
Frederick Winslow Taylor, cunoscut ca “parinte al managementului stiintific” a subliniat nevoia observarii pe cale empirica (examinarea unor fenomene reale), a analizarii si experimentarii, considerand ca managerului ii revine rolul de a descoperi cea mai buna modalitate de desfasurare a muncii sub indrumarea sa.
Scoala managementului stiintific are ca scop obtinerea productivitatii maxime cu un efort minim. In principala sa lucrare, “Principiile managementului stiintific” Taylor sustinea ca: “pentru a realiza un management stiintific este nevoie sa fie stabilite o serie de reguli, legi si formule care sa inlocuiasca judecata fiecarui individ in parte, dar care pot fi folosite efectiv numai dupa ce au fost consemnate oficial”.
Taylor a urmarit analizarea fiecarui pas in vederea elementelor sau miscarilor distincte ce alcatuiesc munca fizica. Sarcina urmatoarea era de a observa daca acele elemente pot fi reproiectate sau modificate pentru a putea fi obtinuta cea mai buna si mai rapida metoda de a munci, accentul fiind pus pe eficienta. Taylor dorea ca munca sa fie facuta intr-un mod cat mai simplu.
In lucrarea mentionata mai sus, Taylor expune o serie de principii ale muncii care prevedeau:
- concentrarea experientei traditionale, structurata pe categorii si transpusa in reguli, legi si formule, avand ca scop ajutarea lucratorilor in activitatea lor zilnica;
- formularea elementelor stiintifice pentru fiecare element din activitatea unui om care sa le inlocuiasca pe cele empirice;
- selectarea, instruirea si promovarea lucratorului pe baze stiintifice;
- colaborarea cu lucratorii pentru ca munca sa fie obtinuta conform principiilor stiintifice formulate;
- realizarea unei diviziuni a muncii si a responsabilitatii egala intre lucratori si manageri, pentru ca acestia sa efectueze activitatile pentru care sunt cel mai bine pregatiti.
Pierderile majore de timp apar datorita angajatilor si a felului in care percep timpul lor si al celorlalti. Pe de o parte, nu li se aduce aminte constant scopul pe care il au, iar pe de alta parte ei gasesc inutil sa isi termine munca intr-un mod mai rapid, tamandu-se ca vor primi sarcini in plus.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Contributii ale Reprezentantilor Scolilor de Management in Devenirea Managementului Operational.docx