Controllingul - Profitabilitatea Afacerilor

Notiuni introductive

Intr-o perspectiva istorica, managementul apare ca o stiinta integrativa, care s-a dezvoltat mai mult prin contributiile altor domenii si mai putin printr-o framantare proprie. O explicatie posibila, o poate constitui complexitatea si dinamica organizatiilor care se afla intr-o permanenta competitie pentru resurse si procente de piata, intr-un mediu economic tot mai turbulent.

In acest context, controllingul a fost creat printr-o interesanta combinatie a cunostintelor provenite din teoria reglarii automate cu cele pragmatice de contabilitate intr-o organizatie. Poate si din aceasta cauza, s-a creat o confuzie semantica a conceptului, prin tentatia de a-i identifica originea in functia de control a managementului.

Unul din motivele care au stat la baza alegerii acestei teme, este noutatea conceptului pe piata romaneasca de referinta. Aici pot sa precizez faptul ca, intrand in secolul XXI ( secolul vitezei, as spune pertinent ), s-a depasit granita conceptului " cumpar cu un leu si il vand mai departe cu doi lei ".

Astfel, companiile romanesti au devenit "tinte" de preluare, pe piata intrand jucatori de talie mondiala, avand in spate o experienta vasta in domeniu si aducand totodata know-how-ul managerial practicat cu succes in tarile vestice.

Practic, aceste investitii "de afara", au impulsionat anumite domenii ale economiei ( semn pozitv pentru economia romaneasca ) dar in acelasi timp, au dus la scaderea ritmica a cotei de piata a companiilor locale de dimensiuni mici si medii ( semn negativ pentru antreprenorii existenti si pentru cei care pornesc un start-up ).

Un exemplu, pe masura, ar fi cel al retail-ului : aparitia firmelor de tip cash & carry si inmultirea magazinelor specializate in bricolaj au modificat nu doar comportamentul clientilor, dar au impins spre faliment magazinele de cartier. La fel se petrec lucrurile si in industrie, unde schimbarile impuse de un management strain cer transformari profunde si in interiorul celorlalte companii de pe acel segment.

Alt motiv, in alegerea temei, ar fi dorinta de a atrage un semnal de alarma asupra companiilor romanesti de dimensiuni mici si medii. Intr-un mediu capitalist "salbatic", efectul asupra firmelor este de tipul : " transformare sau faliment ". Este nevoie de o schimbare profunda in interiorul companiei, pe toate nivelurile acesteia, pornind de la nivelul de politici practicate si terminand, poate cel mai important nivel, cu cel de mentalitate.

Aici intervine controlling-ul, un instrument extrem de eficient, care ofera avantaje competitive, ajuta la descoperirea oportunitatilor din piata si sprijina deciziile manageriale, crescand puterea companiei. Controllingul, este un sistem de management optim al performantei care, odata aplicat, ofera sanse companiilor aflate in competitie cu marii operatori dintr-un domeniu.

„Romania a devenit un spatiu fierbinte pentru business; multe firme straine intra pe piata locala cu achizitii, iar celelalte companii de pe acel segment de afaceri trebuie sa se gandeasca imediat la optimizarea activitatii si costurilor pentru a creste in mod profitabil. De fapt, trebuie puse la punct chiar procesele de crestere“, - Kurt Weber , Horvath & Partners .

Raportandu-ma la ansamblul pietei romanesti, controlling-ul este, in acest moment, un instrument util numai in companiile mari cu peste 200 de angajati. Insa, implementarea acestuia va fi un proces natural, intrucat intrarea companiilor straine pe piata autohtona va insemna cresterea concurentei, respectiv o presiune mai mare pentru eficientizare.

Astfel, pentru a face fata concurentei, pentru a ramane pe piata, firmele romanesti vor fi obligate de a investi intr-un controller, acesta avand responsabilitatea de a urmari, analiza, de a propune si de a interveni, si nu in ultimul rand, de a executa o serie de masuri care sa duca la reducerea costurilor si eficientizarea proceselor de afaceri.

Desi controlling-ul are un grad mare de integrare in formularea si implementarea strategiilor la marile companii din Europa de Vest, in Romania ramane un concept relativ nou. Este un proces pe termen lung, care trebuie adaptat constant, odata cu schimbarile de viziune, strategie sau obiective ale companiei.

La fel, jobul de controller nu este nici foarte cunoscut si nici foarte bine remunerat in Romania, fiind intalnit si promovat mai mult in cadrul multinationalelor.

Desi in strinatate cele doua job-uri, contabil si controller, sunt bine definite si separate, in Romania deocamdata aceasta distinctie este doar pe cale de a fi evidentiata. Nici pachetele salariale intre cele doua job-uri nu sunt diferentiate.

In Romania, acest segment fiind inca insuficient dezvoltat, viitorii controlleri se bazeaza mai mult pe cunostintele de contabilitate, majoritatea fiind educati in acest job in urma unui training bine pus la punct de catre companiile angajatoare.