Costurile Tehnologiei Informatice Utilizate în Dezvoltarea Serviciilor Publice din România

1. INTRODUCERE

La sase ani dupa explozia Internet-ului, societatea informationala cunoaste o crestere constanta. Anii de investitii in TIC isi arata roadele, stimuland inovatiile in diversele sectoare ale TIC si transformand UE intr-o economie bazata pe cunoastere. Incepand cu anul 2005, sectorul TIC a fost stimulat din ce in ce mai mult de dezvoltarea pietei programelor informatice si relativ mai putin de segmentul comunicatiilor electronice. Acest fapt reflecta o tendinta in materie de inovare care presupune produse de software mai penetrante. Volumul mare al vanzarilor de software de sisteme si aplicatii pentru comertul electronic (eBusiness) indica faptul ca intreprinderile adopta solutii noi si mai avansate in acest domeniu, chiar daca aceste noi investitii sunt inca limitate la intreprinderile de dimensiuni mari sau la primii utilizatori de solutii avansate de comert electronic. Utilizatorii adopta rapid noile servicii generate de convergenta. Multe state membre au in prezent un nivel ridicat de utilizare a bandei largi, fapt care stimuleaza, la randul sau, dezvoltarea serviciilor inovatoare avansate. Transformarea pietei de continut este deja vizibila in cresterea vanzarilor on-line de muzica si noi dispozitive digitale. Distributia de filme si televiziunea on-line progreseaza la randul lor. Trecerea de la modul clasic de distributie a continutului la distributia on-line este insotita de o explozie a continutului creat de utilizatori. Sectorul public nu ramane in urma. Serviciile publice on-line sunt din ce in ce mai avansate si genereaza cresteri vizibile ale eficientei: a crescut numarul serviciilor disponibile on-line, acestea au devenit mai sofisticate si din ce in ce mai multi europeni au contacte on-line cu sectorul public. In acest sens, serviciile administratiei publice se afla pe primul loc, urmate de cele de sanatate si din sectorul educatiei.

Convergenta digitala a ajuns in etapa la maturitate. Desi procesul nu este inca finalizat, convergenta este in prezent o realitate. Factorii de decizie trebuie sa vegheze ca legislatia are efecte asupra sectoarelor convergente sa ofere siguranta juridica necesara pentru a permite partilor interesate sa inoveze. Obiectivul este de a raspunde schimbarilor tehnologice intr-un mod care sa promoveze concurenta, sa consolideze piata interna si sa fie in beneficiul utilizatorilor. O analiza a principalelor aspecte ale politicilor din domeniul TIC sugereaza ca actualul cadru general juridic si de reglementare este favorabil continuarii convergentei. Majoritatea actiunilor planificate in cadrul primului pilon al initiativei i2010, si anume crearea unui spatiu informational unic european, au fost deja lansate.

Odata cu aparitia noilor servicii on-line, operatorii de pe piata incep un proces de instruire in vederea elaborarii unui continut nou, multilingv si inovator. Carta filmului on-line, initiata de Comisie si aprobata de directorii de intreprinderi in 2006, reprezinta o prima etapa in acest sens. Comisia examineaza in prezent modul in care Carta poate deschide calea unei politici mai ample privind continutul on-line, pentru a incuraja elaborarea unui continut on-line inovator si de inalta calitate. In ceea ce priveste politica, urmatoarea provocare este de a suscita increderea utilizatorilor in noile servicii. In 2006, Comisia a propus un regulament in vederea limitarii tarifelor internationale de roaming pentru utilizatorii serviciilor mobile, iar in februarie 2007 a lansat o consultare publica privind revizuirea acquis-ului in materie de protectie a consumatorilor la nivel european.

2. NIVELUL DE DEZVOLTARE AL PIETEI TIC IN ROMANIA

Piata romaneasca de tehnologia informatiilor si comunicatiilor (TIC) - a inregistrat, in primele sapte luni ale anului 2007, o crestere de 22%, mentinandu-se tendinta de dezvoltare din anul 2006. In anul 2005 sectorul romanesc al TIC a inregistrat cea mai ridicata rata de dezvoltare, comparativ cu celelalte sectoare ale economiei, de 20,2% contribuind cu 8% la PIB, ceea ce face din piata romaneasca de comunicatii una dintre pietele cu cel mai ridicat ritm de crestere din Europa Centrala si de Est. Dezvoltarea sectorului TIC stimuleaza emergenta unor noi tipuri afaceri si servicii private in Romania, incurajand utilizarea noilor tehnologii la scara larga, precum si consolidarea sectorului TIC, care contribuie la realizarea unor progrese economice importante. Evolutia sectorului TIC romanesc este evidenta, tinand cont de faptul ca numai sectorul IT (servicii si software) a inregistrat o crestere medie de 25% pe an in ultimii cinci ani. In anul 2007, cifra de afaceri inregistrata la nivelul domeniului IT a fost 1 miliard de euro, cu un potential de export de 350 milioane euro si un numar de aproximativ 42.000 angajati in domeniu. Pentru sectorul comunicatiilor cifra de afaceri in 2008 a fost de aproximativ 4 miliarde de euro.

Majoritatea organizatiilor cu acces la Internet fac parte din sectorul secundar (productie industriala, constructii – 75% din firme au acces) si din cel tertiar (servicii, finante, IT, educatie – 77% din firme au acces la Internet). In total, 74% din firmele intervievate au acces la Internet. Majoritatea firmelor cu acces la Internet considera ca progresul inregistrat in introducerea tehnologiilor pentru eBusiness a fost unul foarte bun (84%), bun (96%), mediu (83%). Exista o pondere mare a firmelor ce nu au Intranet (40%). In sectorul secundar, numai in 24% din organizatii se utilizeaza Intranetul, iar in cadrul acestora, angajatii ce il utilizeaza in mod regulat reprezinta 25% (60% din firme nu au Intranet); in sectorul tertiar in aproape 20% din organizatii, angajatii utilizeaza Intranetul in proportie de peste 75% (56% din firmele din acest sector nu au Intranet). Intranetul este utilizat in mod regulat de o pondere mai mare a angajatilor din intreprinderile mici (cu 5 – 50 angajati), majoritatea firmelor fiind in sectorul secundar si tertiar. Indiferent de marimea organizatiei, eBusiness-ul este perceput ca o "oportunitate evidenta" de catre ponderea covarsitoare (40%-50%) a intervievatilor; urmeaza "aproape o oportunitate". De asemenea, indiferent de sectorul industrial din care firma face parte, perceptia eBusiness-ului este, in mod preponderent, una pozitiva – "oportunitate".