Diagnostic Intercultural România - Cehia

Dimensiuni culturale (după Geert Hofstede)

a) România

Conform studiilor lui Geert Hofstede, România înregistrează următoarele valori ale dimensiunilor culturale:

- Indicele Distanţei faţă de Putere – 90

- Individualism – 30

- Masculinitate – 42

- Indicele de Evitare a Incertitudinii – 90

Aceste valori constatate ne permit formularea următoarelor concluzii generale referitoare la dimensiunile culturale româneşti:

1. Distanţa mare faţă de putere este caracterizată de:

- Inegalităţile dintre oameni – polarizare socială accentuată.

- Oamenii cu putere redusă depind de cei puternici – puterea decizională aparţine managerilor de vârf.

- Părinţii îşi învaţă copiii sa fie docili.

- Iniţiativele vin de la şefi, profesori, părinţi – lipsa iniţiativelor tinerilor.

- Centralizare economică dominantă – menţinerea proprietăţii de stat.

- Diferenţe mari de venituri între niveluri ierarhice diferite din organizaţie – pregătire profesională diferită a celor ce ocupă poziţii ierarhice superioare şi salariaţii organizaţiilor.

- Şeful ideal este un autocrat binevoitor – vechimea mare în post a şefilor.

- Privilegiile şefilor sunt cunoscute şi acceptate – ascensiunea pe ierarhia organizaţională în funcţie de vechime şi mai puţin în funcţie de performanţe.

- Oamenii puternici încearcă să pară cât mai impresionanţi posibil – opulenţa clasei bogate.

- Modul de a schimba un sistem politic este acela al schimbărilor oamenilor prin evoluţie.

- Ideologiile politice dominante subliniază şi folosesc lupta pentru putere – relaţiile "ascunse" dintre patronate şi sindicate.

2. Individualismul are un nivel redus, ceea ce înseamnă ca se tinde spre colectivism. Indivizii se supun regulilor unui grup social de care aparţin, în concepţia culturii româneşti regulile oferind stabilitate, ordine şi supunere. Valorile sunt orientate în jurul familiei şi al loialităţii faţă de un "grup".

3. România este o ţară relativ feminină caracterizată de faptul că membrii societăţii căută un mediu colaborativ şi cer susţinerea tuturor membrilor societăţii, indiferent de aportul acestora, fiind totodată mai puţin competitivi şi neurmărind cu orice preţ promovarea şi câştigul. Valoarea 42 plasează România în familia ţărilor în care rolurile celor două sexe nu sunt predeterminate.

4. România înregistrează un nivel foarte mare de evitare a incertitudinii ceea ce indică următoarele:

- Incertitudinea este un concept normal al vieţii şi se aşteaptă să apară oricând.

- Este preferat modul de învăţare cu programe analitice – diferenţe mari între teorie şi practică în diferite domenii de activitate; inflexibilitate în gândire şi în acţiunea educaţională.

- Nu trebuie să existe mai multe reguli decât cele necesare – legislaţie incompletă şi interpretabilă; procese îndelungate.

- Timpul este un mijloc de orientare – tergiversarea şi amânarea reformelor economice.

- Precizia şi punctualitatea trebuie să se înveţe – începerea, de obicei, cu întârziere a şedinţelor.

- Rezistenţă mare la nou.

- Adversarii politici pot fi în particular prieteni – cameleonism politic manifestat mai ales în Parlament.

- Munca susţinută doar la nevoie – mobilizare sporadică pentru depăşirea unor crize temporare sau pentru "imaginea din afară" a ţării.

b) Cehia

Conform studiilor lui Geert Hofstede, Cehia înregistrează următoarele valori ale dimensiunilor culturale:

- Indicele Distanţei faţă de Putere – 57

- Individualism – 58

- Masculinitate – 57

- Indicele de Evitare a Incertitudinii – 74

- Orientare pe Termen Lung – 13