Diagnosticarea strategică a SC Cofires Expert Consulting SRL

1. TEORII ALE ANALIZEI STRATEGICE

În procesul de elaborare a unei anumite strategii economice şi de punere în aplicare a acesteia trebuie analizat cu atenţie mediul concurenţial şi influenţa asupra activităţii întreprinderii.

Din rândul factorilor mediului extern, R. Schonberger şi E. Knoop, în lucrarea ce le aparţine „Managementul operaţiunilor”, consideră ca fiind mai importanţi: piaţa, concurenţa, tehnologia, societatea şi guvernul

Astfel că piaţa are o influenţă directă asupra activităţii întreprinderii datorită măsurii în care aceasta decide soarta produselor şi serviciilor existente şi a celor viitoare, precum şi forma grupelor de consumatori cărora le sunt destinate; fiind o variabilă de care succesul activităţii într-un mediu puternic concurenţial depinde în permanenţă.

Concurenţa este exercitată de firme cu mărimi şi potenţial diferit, având posibilitatea de a oferi produse şi servicii variate, care, oferite acelorlaşi grupe de consumatori, pot afecta într-o măsura mai mare sau mai mică partea de piaţă ocupată şi gradul de profitabilitate.

Tehnologia reprezintă o puternică forţă concurenţială, care poate crea atât avantaje cât şi dezavantaje cu caracter strategic întreprinderilor, influenţa acesteia fiind directă asupra concepţiei şi caracteristicii produselor şi al serviciilor cu performanţe tehnice şi economice.

Societatea defineşte ansamblul aşteptărilor faţă de întreprindere ale membrilor care o formează, modul cum aceasta răspunde cerinţelor pieţei privind fabricarea şi executarea de lucrări sau servicii la un nivel calitativ superior şi la un nivel scăzut al preţurilor.

Guvernul are un cuvânt de spus prin legislaţia adoptată pentru manifestarea nestingherită a mecanismelor pe piaţă, privind protecţia consumatorilor, a mediului înconjurător şi a legislaţiei muncii. Acesta poate stimula activitatea economică printr-o politică fiscală şi bugetară adecvată.

Pentru o bună funcţionare a întreprinderii într-un mediu concurenţial este necesară urmărirea şi analiza detaliată asupra tuturor factorilor şi elementelor ce se manifestă în cadrul acestuia. Astfel, conform lucrării lui Michael Porter principalii factori ce au o influenţă asupra gradului de profitabilitate sunt:

- Potenţialii noi veniţi pe piaţă;

- Cumpărătorii;

- Producătorii de articole substituente;

- Furnizorii;

- Rivalitatea între firmele existente;

- Concurenţii din cadrul industriei.

Evaluarea situaţiei interne reprezintă o necesitate pentru conducerea întreprinderii, ea având rol de a-i permite acesteia să îşi definească poziţia concurenţială, în funcţie de părţile tari şi slabe, oportunităţile şi vurnerabilităţile care decurg de aici şi capacitatea de a acţiona în raport cu acestea.

O componentă importantă a analizei interne care se face la nivelul centrelor de afaceri în cadrul managementului strategic o constituie determinarea punctelor tari şi punctelor slabe ale activităţii întreprinderii. Această evaluare se face prin compararea nivelului existent în diferitele domenii funcţionale cu standardele de excelenţă stabilite. Principala atenţie este acordată domeniilor de activitate ce prezintă importanţă pentru întreprindere, obiectivul strategic stabilit. Identificarea acestor puncte şi compararea lor cu standardele de excelenţă interne şi cu nivelul atins în diferite domenii de întreprinderile concurente, trebuie să aibe un caracter dinamic, ţinând seama de faptul că dacă are loc o ridicare a nivelului într-un anumit domeniu din cadrul firmei, este posibil ca această îmbunătăţire să fi avut loc şi la întreprinderile concurente.

Avantajul competitiv defineşte ansamblul activităţilor pe care întreprinderea le execută mai bine comparativ cu celelalte întreprinderi concurente. În mod practic avantajul competitv rezultă din integrarea mai multor domenii funcţionale.

Efectuând analiza situaţiei interne sub raportul managementului strategic , prin compararea părţilor forte şi a părţilor slabe cu standardele de excelenţă specifice industriei sau cu nivelul activităţilor similare realizate de întreprinderile concurente poate rezulta faptul căînteprinderea nu dispune de nivelul competenţelor, calificărilor şi abilităţilor cerute de aceste standarde, definindu-se pe această bază aşa-numitele vulnerabilităţi-cheie.