Dimensiunile Culturale la Geert Hofstede

I. Gerard Hendrik Hofstede (născut la 2 octombrie 1928, în Haarlem)

este un influent scriitor olandez pe problematica interacţiunii dintre culturile

naţionale şi cele ale culturii organizaţionale.

Studiile lui Hofstede au demonstrat că există grupări culturale naţio-

nale şi regionale, ce afectează comportamentul societăţii şi al organizaţiilor,

şi care sunt foarte rezistente în timp.

Este autorul a numeroase studii şi cărţi printre care putem aminti: Geert Hofstede

- Hofstede, Geert. Consecinţele Culturii, Compararea Valorilor, Comportamentelor, Instituţiilor, şi al Organizaţiilor din Întreaga Lume. Publicaţia Sage, Ediţia a II-a, Februarie 2003

- Hofstede, Geert. Culturi şi organizaţii: Software-ul Minţii, Cooperarea Interculturală şi Importanţa Ei Pentru Supravieţuire. New York; McGraw-Hil; 1996

- Hofstede, Geert. Sensuri neobişnuite ale Organizaţiilor, Situaţii, Studii, şi Observaţii din Teren. Editura Paperback , 1994

- Hofstede, Geert. Masculinitatea şi Feminitatea: Dimensiunile Tabu ale Culturilor Naţionale. Publicaţia Sage, Editura Paperback, 1998

- Hofstede, Geert. (1980) Consecinţele Culturii :Diferenţele Internaţionale în Relaţiile de Muncă. Newbury Park, CA: Sage.

II La începutul anilor 70’, în timp ce lucra la IBM ca psiholog, Hofstede a realizat o serie de cercetări ce stau la baza carierei şi reputaţiei acestuia. Studiul cel mai important a fost întreprins între anii 1967 şi 1973 la nivelul angajaţilor IMB din 40 de ţări, pe baza caracteristicilor culturale naţionale ale acestora, pentru a explica atitudinea lor faţă de muncă.

Hofstede a identificat şapte dimensiuni ale sistemului naţional de valori ca şi componente ale culturilor naţionale:

- Distanţa faţă de putere (mare sau mică) (IDP) « reflectă gradul în care oamenii din cultura respectivă percep inegalitatea socială »

- Individualismul – colectivismul (IDV) « se referă la măsura în care o cultură încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine »

- Masculinitatea – feminitatea (MAS) «importanţa faptului de a te fi născut femeie sau bărbat; preferinţa pentru competitivitate şi promovare în detrimentul cooperării şi armoniei sau invers »

- Evitarea incertitudinii (IPI) « este legat de uşurinţa cu care cultura face faţă la nou şi îşi asumă riscuri; gradul de anxietate al naţiunii respective »

- Orientarea pe termen lung (OTL) « este legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi pentru un rezultat viitor »

- Indulgenţa – constrângerea are în vedere nivelul la care o societate acceptă un anumit grad de libertate pentru îndeplinirea plăcerilor vieţii.

- Monumentalism – Self-Effacement-ul este caracteristică acelor societăţi care promovează stabilitatea, mândria şi ideile fixe în contrast cu umilinţa şi flexibilitatea.

II’ Distanţa faţă de putere :Un indice al distanţei faţă de putere mare reflectă inegalităţi din punct de vedere al accesului oamenilor la putere (centralizare,privilegii,autocraţie). Un indice al distanţei faţă de putere mic sugerează faptul că în acele societăţi, există o egalitate a şanselor de promovare şi a oportunităţilor oamenilor de a accede la un statut mai bun. (descentralizare, importanţa rolurilor, leadership participativ)

Individualismul : Într-o societate individualistă drepturile individului ocupă un loc foarte important, aceştia tinzând să dezvolte un număr mare de relaţii libere, preocupându-se de propriile interese şi de cele ale familiei nucleu.( management al indivizilor, promovarea pe bază de aptitudini, contracte avantajoase ). O societate colectivistă se caracterizează prin legături strânse între indivizi, aceştia aşteptându-se ca alţi membri ai grupului lor să le apere interesele în schimbul loialităţii manifestate faţă de grupului respectiv.(grupuri de interese, relaţii inter-personale, unitate )