Economia întreprinderii - studiu de caz Billa

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 46 în total
Cuvinte : 14755
Mărime: 478.82KB (arhivat)
Publicat de: Codrina Pintea
Puncte necesare: 11

Cuprins

  1. INTRODUCERE
  2. CAPITOLUL 1
  3. 1.1. Scurt istoric
  4. - nume, marca, sigla, felul societatii, data infiintarii, domeniu de activitate, orase/tari unde mai exista
  5. 1.2. Despre societate
  6. - nume, adresa, mijloace de transport, amplasare, suprafata, parcare, cai de acces, accesul in magazin, spatii de joaca, curatenia, nr de case de marcat, orele de varf
  7. CAPITOLUL 2
  8. 2.1. Personalul
  9. - nr. personal, pers. de paza, tinuta, varsta, turele de lucru, programul de activitate
  10. - orgamigrama, spatii pt petrecerea pauzelor, formarea si perfectionarea, motivarea, diferentierea ofertei prin personal, promovarea prin fortele de vanzare
  11. 2.2. Criterii de depozitare
  12. 2.3. Circuitul marfurilor
  13. 2.4. Produse
  14. - diversitatea sortimentala, produse importate, etalarea marfii, calitatea
  15. 2.5. Preturi si politici de preturi
  16. 2.6. Promovarea
  17. - publicitate (prin mass-media, exterioara, directa, gratuita), mercahandising, reduceri de pret, degustari, concursuri, premii, publicitate la locul vanzarii, relatii publice (organizarea de evenimente, interviuri, colaborarea cu fundatii)
  18. CAPITOLUL 3
  19. 3.1. Micromediul
  20. - furnizori, intermediari, categorii de public, clienti (comportamentul consumatorului, fidelizarea clientilor), concurentii
  21. 3.1.1. Marca proprie – “Clever”
  22. 3.2. Macromediul
  23. - m. economic (veniturile populatiei), tehnologic, demografic, cultural, ecologic (produse verzi)
  24. 3.3. Analiza SWOT
  25. 3.4. Meritul si distinctia Billa
  26. CAPITOLUL 4
  27. 4.1. Contabilitate
  28. 4.2.Operatiuni economico-financiare
  29. CAPITOLUL 5
  30. 5.1.Stocurile si evidenta operativa si analitica a marfurilor si ambalajelor
  31. CONCLUZII
  32. ANEXE
  33. - pliante, chestionare,elemente contabile

Extras din proiect

INTRODUCERE

Obiectul lucrarii de fata il constituie prezentarea importantei marfurilor si ambalajelor in unitatile de desfacere cu amanuntul, documentele privind acestea, functiunea conturilor ce le privesc precum si un studiu de caz efectuat la S.C. BILLA S.R.L. cu privire la tema abordata.

Pentru a-si realiza obiectul de activitate in vederea obtinerii de profit, orice unitate economica cu activitate comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza in mod curent tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri sau servicii. Operatiile curente de cumparari si vanzari de bunuri si servicii dau continut functiei comerciale a unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vanzari stabilite de managerii firmei.

In cadrul societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor si ambalajelor la pret de vanzare cu amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este nelimitat in cursul unei perioade de gestiune luata in considerare, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri care se achizitioneaza in vederea revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari neesentiale, iar ambalajele sunt destinate protejarii marfurilor in timpul transportului, depoziarii, respectiv a vanzarii.

Marfurile si ambalajele la pret de vanzare cu amanuntul presupun o evaluare initiala la pret de vanzare, ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei brute.

CAPITOLUL 1

1.1. Scurt istoric

- nume, marca, sigla, felul societatii, data infiintarii, domeniu de activitate, orase/tari unde mai exista,finantare

Un scurt istorc al acestui magazine poate fi gasit atat cu ajutorul internetului,accesand pagina web din Austria sau din orice alta tara in care magazinul isi desfasoara activitatea,dar si apeland direct la numele magazinului,asa cum am aflat de la un angajat al supermarketului, astfel pornind chiar de la denumirea acestuia “Billa” deducem strategia abordata inca din 1953 de la infiintarea primului magazine,care initial avea drept scop comercializarea uni singur gen de produse,si anume:produse cosmetice,in regim de discount ,astfel ca in 1961 firma primea numele Billa, care in limba germana inseamna "magazin ieftin" (Billiger Laden), strategia clara a preturilor avantajoase ducand la pozitia de cel mai de succes lant de supermagazine in Austria pana in prezent mentinandu-si pozitia de lider. De asemenea prin logoul(sigla) lor , sacosa plina de cumparaturi se evidentiaza gama larga de produse comercializate , iar culorile galben si rosu se arata caldura cu care sunt primiti clientii (galben), precum si atractivitatea produselor oferite (rosu); iar prin sloganul: «Cel mai bun pentru mine zilnic» vine in ajutorul logoului prin frecventa cumparaturilor facute de la Billa.

Am aflat ca in decembrie 1953 pianistul de 36 de ani Karl Wlaschek deschidea in Viena primul magazin de acets tip, intr-un spatiu de vanzare de numai 40 mp, clientilor oferindu-li-se posibilitatea achizitionrii produselor de marca la preturi extrem de avantajoase. Astfel datorita acestei strategii in Viena s-au deschis mai multe magazine de acest fel. Anul 1960 poate fi considerat unul de cotitura in istoria magazinului deoarece numarul magazinelor ajunsese la 45,iar stategia abordata a fost aplicata si asupra sectorului alimentar.Angajatii acestui supermarket ,dar si analistii considera ca tocmai datorita acestie strategii se poate vorbi de expansiunea accelerata a acestei firme.In prezent aceasta face parte din concernul german REWE, numarand in Austria aproximativ 1000 de magazine, iar Eurobilla este prezenta in diverse tari precum Italia, Cehia, Slovacia, Croatia, Ucraina, Bulgaria , Rusia,dar si Romania .

Billa este prezenta in Romania incepand din 1999,cand in luna februarie s-a infiintat primul magazin Billa din tara nsoatra,iar in present are peste 28 de sucursale in intreaga tara,printer acestea mentionam: Billa Ramnicu Valcea, Billa Ploiesti, Billa Constanta, Billa Iasi, dar si in Bucuresti unde este prezenta prin intermediul celor 3 reprezentante.

Succesul acestui lant de magazine este de necontestat daca ne arucam privirea asupra cifrei de afaceri din 2006: 300 milioane de euro si asupra venitului net din 2006: 9,5 milioane de euro.

Cerand parerea sefului de department,care a avut amabilitatea de a ne acorda cateva minute am aflata ca lantul EuroBilla este reprezenta in Romania de supermarketurile Billa,acesta este madru cand ne ofera informatii referitoare la pozitia pe piata a lantului de magazine din care face parte si magazinul sau,ca lider al pietei romanesti en detail de produse alimentare si de larg consum. Desi situat in strada Brasov,punct considerat de unii consumatori a fi la o distanta considerabila de centrul capitalei,am aflat ca magazinul are o cota de piata excelenta.astfel ca nu de multe ori angajati diferitelor raioane care inregistraeza vanzari deosebite vor fi stimulati de catre conducerea supermarketului.

Astfel deoarece in Romania compania Billa este organizata sub forma de societate cu raspundere limitata am decis a ne informa la Registru Comertului in acest sens am primit informatii,insa datorita caracterului lor confidential nu am primit informatia in intregime.

Domeniul de activitate este reprezentat de Comert respectiv Retail.

Preview document

Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 1
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 2
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 3
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 4
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 5
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 6
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 7
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 8
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 9
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 10
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 11
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 12
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 13
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 14
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 15
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 16
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 17
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 18
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 19
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 20
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 21
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 22
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 23
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 24
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 25
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 26
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 27
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 28
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 29
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 30
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 31
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 32
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 33
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 34
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 35
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 36
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 37
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 38
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 39
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 40
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 41
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 42
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 43
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 44
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 45
Economia întreprinderii - studiu de caz Billa - Pagina 46

Conținut arhivă zip

  • Economia Intreprinderii - Studiu de Caz Billa.doc

Alții au mai descărcat și

Aspecte practice privind auditul calității

3.4. Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si...

Mediul și firma

Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...

Sicomed - History and Development

WHO and HOW MADE IT POSSIBLE? In order to get where Sicomed has got one has to be very talented, very intelligent an also very patient. The...

Ai nevoie de altceva?