Efecte ale crizei economice asupra activității și resurselor umane din administrația publică

Capitolul 1.Criza economica- aspecte generale

1.1.Notiunea si evolutia fenomenului

Criza economica se defineste ca fiind situatia in care economia unui stat cunoaste dificultati de ordin politic , economic si social determinate de regula de o criza financiara ceea ce duce la scaderea produsului intern brut , la modificari ale preturilor determinate de inflatie, somaj, falimente si productivitate scazuta.

Criza care se manifesta in zilele noastre la nivel mondial s-a declansat in luna august a anului 2007 si a avut cele mai puternice ecouri in al doilea trimestru al anului 2009.Actuala criza economica mondiala este considerata a fi chiar mai grava decat cea din 1929-1933.Factorul determinant al crizei este considerat a fi acela in care SUA si Japonia au luat hotararea de a scadea ratele dobanzilor intr-o incercare esuata de a evita recesiunea.

Au fost adoptate o serie de masuri de ordin interventionist diferite de cele din 1929-1933 cum ar fi acordarea de credite cu dobanzi mici ceea ce a determinat o crestere seminificativa a preturilor actiunilor si a proprietatilor imobiliare pe plan mondial.De asemenea,in 2002, SUA a hotarat modificarea legilor astfel incat fiecare persoana putea beneficia de un credit fara a-i fi analizata in prealabil situatia economica si sociala.Aceste masuri au dus la cresterea numarului de proprietari pana la 70% determinand un adevarat “ bulgare de zapada” in ceea ce priveste imprumuturile bancare.

Referitor la Romania, criza economica a debutat in septembrie-octombrie 2008. Din ianuarie - februarie 2009 incep sa se simta efectele crizei economice la nivelul populatiei, mai ales la nivelul populatiei active. Aceste efecte s-au concretizat in principal in pierderea unor locuri de munca, scaderi ale veniturilor din munca si prin deprecierea cursului leu - euro dublata de o crestere a dobanzilor care a dus la blocarea creditarii si la scaderea veniturilor disponibile ale populatiei active (principalii consumatori). In aprilie 2009 are loc o rectificare bugetara in sens negativ de proportii rar intalnite in cei 20 de ani de dupa Revolutia din 1989.

De la 1 mai 2009 Guvernul Romaniei decide continuarea masurilor de crestere a fiscalitatii (incepute in februarie prin majorarea contributiilor sociale) prin introducerea impozitului forfetar si prin eliminarea deductibilitatii TVA-ului pentru masini, combustibil si cheltuieli de intretinere a automobilelor.

Bilanţul economic al anului in curs este unul dezastruos. Recesiunea economica mondiala a afectat toate companiile romaneşti, pornind de la cea mai mare si pana la chioscul din coltul blocului. Mai mult decat atat, accesul la finantarile pe care bancile se lauda ca le pun la dispozitia mediului de afaceri este blocat de stat. Practic, prin intermediul Ministerului de Finante care imprumuta de la bancile private aproape intreaga masa monetara de pe piata pentru a putea plati salariile si pensiile bugetarilor, Guvernul blocheaza, indirect, economia nationala. Potrivit unor surse din mediul financiar, mii de firme din toata tara asteapta exagerat de mult rambursarile de TVA la care sunt indreptatite si pe care Fiscul intarzie sa le efectueze, termenele fiind depasite luni in sir. In schimb, pentru orice factura emisa, dar neincasata, statul obliga firmele sa plateasca TVA, decapitalizandu-le si impingandu-le spre faliment.

1.2.Fenomene caracteristice crizei economice privind resursele umane din Administraţia Publică

Administratia publica din Romania si structurile sale administrativ-politice au inceput sa devina ineficiente odata cu accentuarea migratiei fortei de munca in strainatate, a independentei sectorului privat de cel public si totodata cu preferinta viitorilor angajati pentru o slujba in domeniul privat despre care se considera ca ar fi mai dinamic si mai concurential.

In eventualitatea aparitiei unei crize economice, parerile economistilor de pretutindeni erau impartite. O parte dintre acestia considerau ca cel mai afectat de fenomen va fi sectorul privat, intrucat piata era considerata a fi prea permisiva, iar ceilalti credeau ca sectorul public va avea mai mult de suferit deoarece era perceput ca fiind neproductiv, consumator de resurse publice si ineficient.

Referindu-ne strict la resursele umane din sectorul public, pe fondul aparitiei crizei economice s-au remarcat o serie de fenomene negative cum ar fi.

• Somajul;

• Migratia fortei de munca ;

• Randamentul scazut al angajatilor din administratie;

• Lipsa motivarii angajatilor;

• Blocarea locurilor de munca;

• Reducerea personalului;

• Reducerea/inghetarea castigurilor salariale.

Aceste efecte ale crizei arata cele doua mari probleme care ar trebui rezolvate, si anume cresterea eficientei activitatii administrative si reducerea cheltuielilor din domeniul administrativ.

Masura reducerii salariilor ar trebui sa aiba un caracter temporar in incercarea de a diminua deficitul bugetar si nu privita ca o masura permanenta de rezolvare a problemelor ce vizeaza echilibrul bugetului de stat.