Efecte ale Crizei Economice în Companiile Românești

Teorii şi factorii care au determina criza economică

Echilibrul economic semnifică acea stare spre care tinde piaţa bunurilor economice, piaţa monetară, piaţa capitalurilor, piaţa muncii, precum şi piaţa naţională în ansamblul său, în sensul egalizării cererii şi ofertei, respective în cel al unei asemenea diferenţe dintre ele care să nu depăşească limite considerate normale şi care nu creează tensiuni sociale grave.

Economia în orice ţară este dominată de dezechilibre economice ce sunt expresia modificărilor limitelor resurselor şi tehnologiilor, a restricţiilor consumatorilor privind cumpararea de bunuri şi servicii, inclusiv a unor greseli de politică economică generală pe termen lung, reflectând neconcordanţa dintre cererea şi oferta agregată.Dezechilibrul economic se manifestă în crize economice, de deficit bugetar , şomaj şi inflaţie.

Criza economică actuală nu a pornit din România, ci din SUA, însă se face resimţită din ce în ce mai mult şi în ţara noastră, prin urmare şi asupra companiilor româneşti.

Criza economică a început în urma cu mai bine de 20 de ani în SUA, a fost precedată şi întărită de alte crize mai mici care s-au rezolvat doar în aparenţă, iar rezultatul este unul foarte grav, care îşi dezvaluie pe zi ce trece proporţiile catastrofale.

Criza din SUA a fost cauzată de sectorul imobiliar, şi a trecut oceanul în aceeaşi formă, în România nu se poate vorbi de o piaţă imobiliara afectată de criza mondială, pentru simplul motiv că o scadere a preturilor la terenuri şi clădiri, chiar şi cu 30 - 40 la sută, nu ar face decat să aduca lucrurile mai aproape de normal, poate că mai târziu lucrurilor se vor agrava. Creşterile necontrolate a preţurilor imobiliare din SUA au fost susţinute de cererea din ce în ce mai mare pentru locuinţe şi s-a putut constata un influx puternic de investitori atraşi tocmai de creşterile masive ale valorii proprietăţilor de la an la an. Problema majoră este ca investitorii au uitat de existenţa legilor cererii şi ofertei şi de faptul că piaţa ajunge la un moment dat la saturaţie.

Un alt element ce a favorizat criza este creditul.Creditul este un instrument minunat dacă este folosit corespunzător: pentru a începe sau a extinde o afacere care poate creea locuri de muncă, pentru a achiziţiona case sau maşini. Din nou locurile de muncă sunt create, iar nevoile oamenilor sunt satisfăcute.Dar în ultimii 10 ani, creditul a ieşit de sub control; mii de oameni au luat împrumuturi mai mari decât îşi puteau permite.Ei au început să-şi cumpere case foarte uşor şi să facă investiţii pe pură speculaţie.

Teoria consumatorului îşi propune să explice maniera în care individul repartizează resursele sale între diferite bunuri şi servicii disponibile, astfel încât să şi maximizeze satisfacţia produsă prin consumul lor.Obţinerea satisfacţiei maxime oferite de consumul bunurilor şi serviciilor procurate cu ajutorul resurselor limitate care formează "bugetul" individului defineşte starea de echilibru a consumatorului.Această teorie a fost dezvoltată de economiştii neoclasici din ultima pătrime a secolului al XIX lea**, sub influenţa filosofilor utilitarişti, pornindu se de la premisa că individul raţional caută maximum de satisfacţie sau de utilitate.

Există situaţia în care consumatorul ştie să facă alegerea bunurilor de care are nevoie nu prin măsurarea utilităţii lor, ci prin stabilirea ordinei în care preferă bunurile respective. În fixarea combinaţiilor posibile de produse de care are nevoie, numite "coşuri" sau "panere" de consum, consumatorul ţine seama de două elemente esenţiale: valoarea relativă a produselor, adică preţurile lor, şi resursele băneşti proprii disponibile pentru procurarea lor, care reprezintă ceea ce se numeşte constrângerea sau restricţia bugetară.

Această teorie este relevantă pentru modul în care a început să se comporte populaţia ca urmare a schimbărilor de tip economic din viaţa lor.Astfel putem spune că indivizii sunt mult mai selectivi în ceea ce priveşte produsele pe care le consumă din punct de vedere a preţului pe care îl au, ca urmare produsele de lux nu sunt solicitate foarte tare, în schimb produsele de baza sunt la mare căutare.Rezultă faptul că multe firme îşi vor reduce activitatea ducând implicit la o creştere a şomajului în rândul populaţiei.