Efectul internaționalizării asupra eficienței economice a organizației în cadrul SC Estfor Prod SRL

INTRODUCERE

Amploarea şi profunzimea consecinţelor ,,Schimbării” – este o caracteristică dominantă a secolului XXI.

Firesc, ţinând seama de impactul acestor perspective în viaţa noastră şi mai ales în economie, în evoluţia şi comportamentul firmelor, în managementul acestora, a dus la apariţia managementului afacerilor internaţionale şi face ca viitorul să-l impună ca un segment al managementului general de importanţă vitală.

În economie, globalizarea se materializează prin formarea unor firme, care ies de pe piaţa lor locală, tradiţională, şi intră, tot mai profund, pe piaţa mondială, deci pe piaţa globală. Globalizarea, astfel, devine, pentru aceste firme, o fază superioară a internaţionalizării afacerilor lor. Aceste transformări au loc, însă, pe o scară largă, şi astfel asistăm la globalizarea vieţii economice în ansamblul ei. Mergem, deci, spre o economie mondială, spre o economie globală, construită pe un alt sistem de interdependenţe, transnaţionale, pe toate segmentele care o formează, producţie, comerţ, finanţe, cercetare ştiinţifică şi tehnologică, alianţe manageriale, etc. Avem de a face cu un alt mediu de afaceri, care trebuie perceput, înţeles şi valorificat ca o oportunitate majoră a viitorului.

Primul pas spre internaţionalizare a fost făcut după cel de-al doilea război mondial şi marea criză economică mondială prin liberalizarea comerţului internaţional. Dacă în 1947 au participat la prima rundă de negocieri 32 state în cadrul GATT (General Agreement on Tariffs and Trade), după 50 ani, din cadrul WAO (World Trade Organisation), continuatorul GATT, fac parte 132 de state, care reprezintă cca 15% din PGB (produsul Global Brut) şi are în vedere numai anumite produse din domeniul agriculturii, industria textilă şi achiziţii publice.

În liberalizarea comerţului internaţional au contribuit o serie de alte aranjamente regionale, cum sunt: UE (Uniunea europeană), NAFTA (North American Free-Trade Agreement), ASEAN (Association of South East Asian Nations), OPEC, care au principala menire de a controla măsurile de anti-dumping.

Liberalizarea comerţului internaţional a condus la dezvoltarea economică a multor state şi la puternice schimbări în mediul internaţional, atât pentru ţările importatoare, cât şi pentru cele exportatoare.

Pornind de la teoria avantajului comparativ cele mai importante avantaje ale liberalizării comerţului internaţional sunt: eficienţa producţiei, competiţia şi economia de scară.

Cap. I Analiza mediului internaţional

Companiile / firmele mai mari sau mai mici care au o strategie de dezvoltare şi extindere prin internationalizare trebuie să se supună procesului de schimbare produs de adaptarea la mediul internaţional.

Organizaţiile care acţionează pe pieţele naţionale sunt nevoite să se supună procesului de schimbare datorat adaptării la influenţele mediului internaţional care interferează cu cel naţional, prin organizaţii multi-naţionale sau organizaţii din alte ţări care operează pe piaţa naţională.

Piaţa europeană unică şi extinderea acesteia produce schimbări în mediul organizaţional, atât în ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi în ţările candidate la aderare. Dar nu numai dezvoltarea uniunii europene este specifică secolului XXI, ci întreaga economie mondială este în transformare şi restructurare, fie prin iniţiativă proprie, fie ghidate de Fondul Monetar Internaţional şi de Banca Mondială. Intensificarea competiţiei globale cere restructurarea a din ce în ce mai multor industrii pentru a ajusta forţele noi globale care guvernează astăzi în economia mondială.

Analiza micromediului internaţional

Pătrunderea SC ESTFOR PROD SRL în cadrul unui spaţiu extern semnifică faptul că aceasta va intra în contact direct, de intensitate ridicată, cu componentele micromediului local. Evident, micromediul este format din aceleaşi elemente indiferent de ţara în care acţionează respectiva întreprindere, dar, particularităţile locale în manifestarea acţiunii acestor elemente trebuie să fie cunoscute, analizate şi, mai ales, valorificate de către întreprindere sub forma deciziei strategice de intrare pe piaţa respectivă, materializată într-o ofertă standardizată sau adaptată la specificul pieţei locale.

Analiza consumatorilor de pe piaţa locală va avea în vedere procesul de identificare şi de selectare a segmentelor de consumatori care pot fi grupaţi în persoane particulare sau gospodării, utilizatori industriali, instituţii, pieţe guvernamentale.