Cuprins
- CAPITOLUL 1
- CONSIDERAŢII GENERALE pg.
- 1.1. Premisele teoretice ale proiectelor şi ale
- managementului de proiect pg.
- 1.2. Programele în sistemul strategie - proiect pg.
- CAPITOLUL 2
- PROIECT « Eficientizarea cheltuielilor de capital » pg.
- 2.1. Definiţii şi concepte pg.
- 2.2. Migraţia internaţională – ca fenomen social pg.
- 2.2.1. Cauze determinante ale migraţiei pg.
- 2.2.2. Politici sociale cu privire la fenomenul migraţiei pg.
- 2.2.3. Politica statului român în cazul migraţiei pg.
- 2.2.4. Politici sociale europene în cazul migraţiei pg.
- 2.3. Protecţia socială a grupurilor de refugiaţi / imigranţi pg.11
- 2.4. Situaţia actuală şi fenomenul migraţiei în România pg.14
- CAPITOLUL 3
- LEGISLAŢIE ( DREPTURI ŞI OBLIGAŢII ) pg.15
- 3.1. Regimul străinilor în România pg.15
- 3.1.1. Definiţii pg.16
- 3.1.2. Drepturile străinilor pg.17
- 3.2. Statutul şi regimul refugiaţilor în România pg.18
- 3.2.1. Forme de protecţie pg.18
- 3.2.2. Proceduri de obţinere a statutului de refugiat pg.20
- 3.2.3. Drepturile şi obligaţiile refugiaţilor şi ale
- persoanelor care au dobândit o formă de protecţie pg.30
- 3.2.4. Încetarea, retragerea sau anularea unei forme de
- protecţie pg.33
- 3.3. Integrarea socială a străinilor pg.35
- 3.3.1. Dreptul la un loc de muncă şi la o locuinţă pg.36
- 3.3.2. Dreptul la asistenţă medicală şi la asistenţă socială pg.36
- 3.3.3. Dreptul la educaţie pg.37
- 3.3.4. Dreptul de acces la activităţi specifice de
- acomodare culturală, consiliere şi învăţare
- a limbii române pg.38
- 3.3.5. Dreptul de participare la programe de integrare,
- cazare şi ajutor financiar pg.39
- 3.3.6. Asistenţa cazurilor speciale pg.42
- CAPITOLUL 4
- PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR COPILULUI
- 4.1. Protecţia copiilor refugiaţi pg.43
- 4.2. Protecţia copiilor în caz de conflict armat pg.45
- CAPITOLUL 5
- VENITUL MINIM GARANTAT ÎN CAZUL CETĂŢENILOR
- STRĂINI pg.46
- CONCLUZII pg.48
- BIBLIOGRAFIE pg.49
Extras din proiect
CAPITOLUL 1
CONSIDERAŢII GENERALE
1.1. PREMISELE TEORETICE ALE PROIECTELOR ŞI ALE
MANAGEMENTULUI DE PROIECT
Schimbările rapide care au loc în societate determină un nou mod de abordare a felului de a gândi despre întreprindere şi activitatea sa, afaceri, structuri, comportament, relaţii interpersonale. Administrarea resurselor necesită deyvoltarea unui nou proces de management, proces care să permită dezvoltarea şi menţinerea competitivităţii firmei. Două valori fundamentale ale organizaţiei : 1. personalul, 2. informaţiile şi cunoaşterea deţinută de aceştia trebuiesc perfecţionate continuu conform aşteptărilor pieţei, noilor relaţii de muncă şi rolului dinamic al organizaţiei în societate. Managerii îşi propun din ce în ce mai mult să valorifice cunoaşterea existentă la un moment dat, din organizaţie sau din afară, pentru rezolvarea problemelor complexe din organizaţie, în scopul dinamizării afacerilor şi maximizării eficienţei economice1.
O direcţie de acţiune în acest sens este dată de lucrul pe bază de proiecte, urmărindu-se depisterea căilor de obţinere a unei superiorităţi concurenţiale de duraţă şi de a dezvolta şi implementa cu succes strategii ce pot şi benefice pentru organizaţie.
Proiectele sunt mijlocul prin care se realizează lucrări şi obiective noi. Toate proiectele au anumite caracteristici în comun. Toate au un început şi un sfarşit bine definite. Rezultatele proiectelor sunt constituite de unul sau mai multe livrabile. În proiecte lucrează resurse umane – fie full time, fie part time, fie ambele. Pe lângă acestea, se mai pot enumera şi alte caracteristici. Toate organizaţiile derulează proiecte, al caror management se poate face prin aplicarea unui set comun de procese denumite generic “managementul proiectelor”. De fapt, aceste procese pot fi utilizate indiferent de tipul proiectului. Toate proiectele trebuie definite şi planificate şi pentru toate proiectele trebuie aplicat managementul conţinutului, al riscurilor, al calităţii, etc.
Managementul de proiect defineşte procesele generale pentru managementul si controlul proiectului. Managementul proiectului nu înseamnă execuţia efectivă a livrabilelor proiectului. Pentru aceasta este necesară definirea activităţilor care produc livrabile specifice. Aceste activităţi sunt denumite generic ciclul de viaţă al proiectului.
Aşa cum există procese de management de proiect, există si modele care oferă îndrumare pentru definirea ciclului de viaţă al proiectului. Folosirea acestor modele este benefică întrucat conduce la economii de timp.
Un exemplu de ciclu de viaţă ofera un set de faze care pot fi utilizate pentru orice proiect. Se incepe prin întelegerea cerinţelor, proiectarea soluţiei, construcţia şi testarea sa, urmând apoi implementarea. Fiecare dintre aceste grupuri de activităţi se numeste fază (Faza de Analiză, Faza de Proiectare, faza de Construcţie, etc.). Ce poate fi mai uşor? Chiar şi dacă e vorba de un proiect mic, trebuie sa trecem prin aceşti paşi de bază, cu toate că unii dintre ei se derulează doar sub forma unui exerciţiu mental. Dacă e vorba de un proiect de îmbunatăţire de 40 de ore, poate părea că se poate trece direct la construcţie. Dar chiar aşa este? Este mult mai probabil că se va primi totuşi o cerere de servicii care descrie lucrarea necesară (analiza cerinţelor), ceea ce implica trecerea mentală în revistă a soluţiilor necesare pentru a se realiza (proiectare). Apoi se execută modificarile solicitate, se testează şi se implementeaza (constructie, testare, implementare).
1.2. PROGRAMELE ÎN SISTEMUL STRATEGIE – PROIECT
Aplicarea strategiilor, care au un grad mare de generalitate, se face în baza unor programe care surprind obiectivele prioritare, acţiunile şi măsurile ce trebuie luate într-un interval de timp bine determinat. Programele se elaborează, la fel ca şi strategiile, la nivelul economiei naţionale, la nivel de ramură, departament, organizaţie etc.
Obiectivul fundamental al strategiei naţionale îl constituie crearea unei economii de piaţă funcţionale, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, instituţiile şi politicile Uniuni Europene2.
Programul de guvernare, este un program de interes naţional, şi vizează în principal consolidarea stabilităţii ansamblului economiei naţionale; sporirea gradului de competitivitate a economiei naţionale prin continuarea restructurării sectoriale şi la nivel microeconomic, îmbunătăţirea eficienţei agenţilor economici; susţinerea dezvoltării sectorului privat; realizarea unei protecţii sociale sporite; amplificarea relaţiilor internaţionale ale României etc.
Programarea fundamentată pe monitorizarea programelor de asistenţă finaciară nerambursabilă se face de Ministerul Integrării Europene.
La baza stabilirii domeniilor de asistenţă au stat criterii politice (întărirea democraţiei, consolidarea statului de drept şi drepturile omului); criterii economice (întărirea capacităţii de a face faţă presiunii competiţiei în domeniul proiectelor energetice, piaţa de capital, piaţa financiar bancară etc.; criterii strtegice (îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din preluarea acquis-ului comunitar, cu referire la proiecte din domeniul politicii industriale şicalităţii, mediului, transportului, recunoaşterii diplomelor etc.); criterii sectoriale de dezvoltare regională etc.
La fel ca în toate ţările Uniunii Europene şi în România, fondurile pentru dezvoltare economică, dezvoltare socială, dezvoltare regională, învăţământ şi formare
Preview document
Conținut arhivă zip
- Eficientizarea Cheltuielilor de Capital.doc