Elementele fundamentale ale planificării a entității Zorile

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei: Actualitatea temei este condiționată de importanța majoră pe care o conferă managerii și directorii instituțiilor funcțiilor manageriale, deoarece datorită emplementării acestora întreprinderile îți dezvoltă atît condițiile economice, cît și cele calitatea muncii. Planificarea este o activitate prin excelenţã managerialã. Toţi managerii, într-un fel sau altul, planificã. Totuşi, modul de abordare a planificãrii, maniera de a ajunge la planuri, complexitatea şi conţinutul planurilor diferã de la un nivel managerial la altul şi chiar de la o organizaţie la alta.

Scopul: scopul planificãrii este de a previziona traiectoria pe care o urmeazã în viitor organizaţia economicã, necesitatea ei, formulatã în aceeaşi manierã, poate fi justificatã astfel: oamenii trebuie sã ştie precis şi sã înţeleagã ce au de fãcut, iar ceea ce fac trebuie sã fie de acord cu cerinţele mediului extern şi cu posibilitãţile organizaţiei.

Obiectivele:

• aprecierea importanței și rolului planificării;

• caracteristici generale ale planificării strategice;

• importanța deciziilor de management din cadrul organizației;

Metodologia de cercetare: La redactarea referatului am folosit metode de cercetare calitative și cantitative. Analiza documentelor, surselor de informație din internet și din carți, sinteza, comparația, observația.

Noțiuni cheie: planificarea strategică, decizii managerială, strategii și politici, proces decizional, manager, strategie.

CAPITOLUL I

1.1. Elementele fundamentale ale planificării

Planificarea este funcția managerială de start - kilometrul zero pentru management. Înainte ca un manager să organizeze, sa coordoneze si sa controleze el trebuie sa aiba un plan, altfel, activitatile ulterioare (celelalte functii manageriale) nu au scop sau directie. Ceea ce de fapt se realizeaza în continuare sunt deciziile stabilite în planificare.

Planificarea este un proces prin care organizaţiile încearcă să anticipeze schimbările şi să se adapteze în aşa fel încât să asigure atingerea obiectivelor organizaţionale. Mulţi teoreticieni ai managementului consideră că planificarea reprezintă cea mai importantă sarcină a managerilor.

Planificarea pe termen lung se referă la aspectele competiţionale, tehnologice şi strategice ale conducerii unei organizaţii şi implică în general un orizont temporal de cel puţin cinci ani. Planificarea strategică reprezintă un tip specializat de planificare pe termen lung care se referă la aspecte cum ar fi misiunea organizaţiei sau stabilirea de obiective organizaţionale finale. Planurile strategice pe termen lung sunt realizate de managerii de pe nivelele ierarhice de vârf dintr-o organizaţie, toate celelalte planuri derivând din ele.

Planificarea pe termen mediu se referă de obicei la arii funcţionale ale managementului (finanţe, marketing şi producţie) şi are un orizont de planificare de 1-5 ani. Reprezintă încercarea transpunerii planurilor strategice în paşi şi obiective concrete şi sunt întocmite de managerii de pe nivele ierarhice medii care au şi responsabilitatea aplicării lor.

Planurile pe termen scurt implică urmarea unor etape prin care se asigură atingerea obiectivelor de zi cu zi ale organizaţiei şi sunt create şi puse în aplicare de managerii de pe nivele ierarhice inferioare.

Managementul prin obiective (MPO) reprezintă unul dintre sistemele de planificare şi control cu cea mai largă utilizare în organizaţii. MPO constă din stabilirea obiectivelor, planificarea pentru atingerea acestora, un proces de autocontrol şi un sistem periodic de revizuire, urmat de o evaluare a performanţelor. Dacă angajaţii sunt implicaţi activ în stabilirea obiectivelor şi dacă există un sistem de acordare de feedback, performanţele se îmbunătăţesc în mod evident.

Henri Fayol considera că planificarea reprezintă cea mai importantă funcţie pe care o îndeplinesc managerii. Orice orga-nizaţie se schimbă odată cu trecerea timpului, aceste schimbări fiind determinate de mediul economic, politic, tehnologic şi competiţional aflat într-o permanentă transformare.