Etapele falimentului într-o instituție bancară

INTRODUCERE:

Am ales aceasta tema cu scopul de a-mi informa ceilalti colegi si ai face sa inteleaga cum am ajuns sa avem o criza economica mondiala,care sunt cauzele ce au provocat-o si consecintele ei,si cum afecteaza aceasta Romania.

Am ales sa vorbesc despre falimentele bancare de unde a si plecat de fapt aceasta criza,despre Banca Nationala Romana(BNR) care consider ca este raspunzatoare pentru multe din aceste falimente si despre cum a evoluat economia mondiala in perioada interbelica.

S-au urmarit ca fiind obiective:

• Cauze ce pot provoca un faliment:

Falimentarea bancilor a fost intotdeauna un subiect important, discutat si analizat de-a lungul deceniilor de cele mai inalte comitete din domeniul economico-financiar. Cauzele care provoaca falimentul bancilor au devenit cruciale mai ales in ultimul timp, cand se pare ca ne confruntam cu o criza mondiala.Intr-o economie de piata, falimentul este una intre cele mai eficace masuri anti-criza, atit la nivel macro-economic, cit si la nivelul IMM-urilor. Statul roman nu trebuie sa re-inventeze roata. In loc sa incerce sa salveze cu ajutoare de stat marile companii datornice la stat si la sistemele de pensii si de asigurari de snatate, Guvernul, in calitatea sa de actionar majoritar la aceste companii, trebuie sa ceara de urgenta insolventa, pentru a opri pierderile suportate din bani publici, pentru a stimula competitia si profitabilitatea generatoare de incasari la buget si pentru a incerca salvarea acestor intreprinderi si, implicit, a locurilor de munca generate de aceste intreprinderi. Marile intreprinderi de stat cu datorii bugetare istorice nu sunt putine si nici nu sunt singurele intreprinderi cu dificultati

• Ce urmareste de fapt BNR?

Principalul obiectiv, anuntat oficial, al Bãncii Nationale a României (BNR) este ca prin mecanisme specifice economiei nominale sã stopeze inflatia. Mai mult sau mai putin corelate cu politica Ministerului Finantelor, demersurile BNR au condus la efecte nedorite, care lasã impresia de multe ori cã s-a dorit chiar acest lucru. Aducând în fatã motive legate de necesitatea “sterilizãrii” excesului de lichiditate din economie, BNR a purces la aspirarea banilor de pe piatã, fapt ce a condus la obstructionarea activitãtii bancare. Autoritatea bancarã a reusit sã atragã de la bãncile comerciale resurse financiare ce depãsesc sumele plasate de bãnci în economia realã cu 10.000 de miliarde lei. Deci banii au fost scosi din economie si pusi spre pãstrare în trezorerie. Aspirarea banilor s-a produs prin douã mecanisme aflate la îndemâna bãncii centrale. Pe de o parte, a fost majorat succesiv nivelul rezervelor minime obligatorii ale bãncilor comerciale pânã la 30% din resursele atrase de bãncile comerciale de la populatie si persoane juridice, iar, pe de altã parte, BNR a participat activ pe piata interbancarã, cumpãrând masiv bani.

• originile crizei economiei mondiale

Evolutia economiei pe plan mondial a fost direct determinata de consecintele negative ale Primului Razboi Mondial si de evolutia vietii social-politice dintr-o serie de tari europene. Problemele financiare au fost deosebit de complicate deoarece in perioada 1914 -; 1918 inflatia accentuata a dus la o maxima devalorizare a principalelor monede europene. Lira sterlina pierduse 27%,freancul francez 63% iar marca germana 98%.

• declansarea crizei bancare in perioada interbelica

Ultimele zile ale lunii octombrie 1929 marcheaza inceputul crizei economice care a afectat intreaga lume moderna a timpului. Criza a fost intens discutata in literatura economica, avind in vedere dimensiunile si consecintele acesteia. Economistii contemporani au ajuns la concluzia ca la originile crizei s-au aflat problemele monetare care au determinat scaderea masei monetare aflate in circulatie, politica bancilor care, antrenindu-se in jocuri de bursa, au ajuns sa detina mai multe valori sub forma de actiuni si mai putini bani lichizi. Sistemul Rezervelor Federale poarta o mare raspundere prin reducerea masei monetare intr-un moment in care bancile aveau nevoie de lichiditati pentru criza din sistemul bancar care a precedat criza de supraproductie.

• cum s-a manifestat criza

Cel mai mare risc a fost creditul de risc. Institutiile falimentau datorita pierderilor pe valori incerte si nerecuperabile ce afectau capitalul. Bancile aveau probleme serioase de solvabilitate, care au dus la dificultati de lichiditate intr-un termen scurt. Bancile nu mai generau venituri suficiente ca sa poata acoperi costurile lor, dar la baza problemei statea de fapt insolvabilitatea

• interventia statului in solutionarea problemei unei banci

Interventia statului in solutionarea problemei unei banci are si reversul medaliei. Astfel, o banca asigurata ca in eventualitatea unei probleme va primi ajutorul statului pare mai sigura atat pentru clienti cat si pentru managementul bancii care se implica in activitati cu grad mare de risc, uitand totusi ca in cazul unui esec pericolul moral ii va baga in faliment si chiar si o eventuala implicare din partea statului ar fi deosebit de dificila.

CAP. I:ETAPELE FALIMENTULUI BANCAR

1.1.Etapele falimentului

Procedura falimentului se aplică acelei bănci devenite insolvabilă, atunci când aceasta nu a onorat integral creanţele certe, lichide şi exigibile, pe o perioadă de cel puţin 30 de zile, sau când valoarea obligaţiilor băncii depăşeşte valoarea activului său.

Falimentul este declarat de către un tribunal care se sesizează în urma unei cereri introduse de către banca debitoare, de către creditori ai acesteia sau de către Banca Naţională a României (BNR).