Evaluarea Impactului Implementării Legislației în Domeniul Transparenței Decizionale și al Comunicarii cu Cetatenii la Nivelul Administratiei Publice Locale din Bucuresti

Capitolul 1. Introducere

1.1. Definirea si expunerea problemelor

Transparenţa în luarea deciziei se cuvine a fi interpretată din patru perspective. Ea este o obligaţie ce trebuie îndeplinită de către orice autoritate sau instituţie, trebuie să poarte un caracter de predictibilitate în ceea ce priveşte impactul deciziilor luate, reprezintă un standard de bună administrare şi totodată un criteriu de legalitate conform regulamentelor.

Transparenţa implică „a cunoaşte cu claritate cine ia decizii, ce decizii sunt luate, cine are de câştigat de pe urma lor şi cine plăteşte costurile implicate”

În ultimii cinci ani România a parcurs un proces important de reformă în ceea ce priveşte transparenţa decizională în administraţia publică. Legislaţia curentă răspunde celor mai exigente cerinţe şi este comparabilă cu cea a altor ţări din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, autori de specialitate, practicieni şi reprezentanţi ai societăţii civile au criticat această lege, motivând că multe din prevederile ei nu sunt implementate în practică.

Scopul acestei cercetarii este evaluarea gradului de transparenţă a procesului decizional în administraţia publică locală din Bucuresti (primariile celor sase sectoare).

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

(1) identificarea discrepanţelor dintre prevederile legii şi modul în care instituţiile administrative aplică legea;

(2) identificarea motivelor pentru care prevederile legii nu sunt îndeplinite;

(3) identificarea unor potenţiale măsuri pentru creşterea transparenţei si a comunicarii în administraţia publică;

(4) evaluarea contextului psiho-social asupra schimbărilor iniţiate după aderarea la Uniunea Europeana;

(5) determinarea gradul de transparenţă în luarea deciziilor în cadrul comunitatatii,stabilind şi barierele de implicare în procesul decizional;

1.2. Ipotezele cercetarilor

Pe baza literaturii de specialitate şi a unor date empirice obţinute în România (pe tema liberului acces la informaţiile de interes public) au fost formulate si alte ipoteze de cercetare:

- Unele prevederi ale legii transparenţei în administraţia publică locală nu sunt aplicate pentru că nu sunt cunoscute de către reprezentanţii instituţiilor publice.

- Unele prevederi ale legii transparenţei în administraţia publică locală nu sunt aplicate pentru că instituţiile publice nu au resursele/mijloacele necesare.

- Unele prevederi ale legii transparenţei în administraţia publică locală nu sunt aplicate pentru că la nivelul comunităţii există alte mecanisme care funcţionează pentru atingerea aceluiaşi obiectiv.

1.3. Actualitatea temei de cercetare

“Dacă în România s-ar mări transparenţa decizională şi s-ar face mai multe proiecte de infrastructură, atunci ar veni mai multe investiţii americane”

Astfel, transparenta decizionala este inca o problema a administratiei romanesti. Desi o lege privind transparenta decizionala exista inca din 2003, iar aderarea la Uniunea Europeana a fost in anul 2007, administratia publica din Romania este inca perceputa, atat pe plan national cat si international, ca una cu probleme in privinta transparentei decizionale.