Evaluarea Nivelului de Calitate al Invatamantului

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Evaluarea Nivelului de Calitate al Invatamantului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: STANCIU COSTEL

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Management

Cuprins

I. Nevoia satisfacuta de invatamant
II. Gradul de dezvoltare al invatamantului comparative cu alte tari
III. Acte normative ce reglementeaza prestarea invatamantului
IV. Criterii de evaluare pe baza cerintelor impuse de legislatia in vigoare
V. Identificarea agentului economic ce realizeaza prestarea si evaluarea acestuia in baza unei metodologii proprii
VI. Propuneri de imbunatatire a invatamantului

Extras din document

I. Nevoia satisfacuta de invatamant

În ţara noastră, învăţământul este conturat pe timpul domniei lui Al. Ioan Cuza. La 5 decembrie 1864 este adoptată Legea instrucţiunii publice prin care învăţământul capătă o organizare unitară pe întreaga ţară. Sistemul de învăţământ era structurat pe 3 cicluri: primar (4 ani), secundar (7 ani) şi universitar (3 ani). Învăţământul primar devenea gratuit si obligatoriu. Tot în domeniul învăţământului este de remarcat înfiinţarea celor două universităţi, de la Iasi (1860) si de la Bucuresti (1864).

Increderea in scoala, ca institutie, este relativ ridicata in Romania, dupa cum arata sondajele de opinie. Doua treimi din parinti sunt multumiti de rezultatele scolare ale copiilor, 71% sunt multumiti de dotarile din scoli. Trei sferturi dintre romani cred ca ceea ce au invatat la scoala le-a folosit mult si foarte mult in viata. De altfel, scoala si familia sunt considerate la fel de importante in educatia copiilor (73% cred acest lucru). Pe de alta parte, exista o inclinatie mai mare spre educatia in familie in primii ani de viata. "Cei sapte ani de acasa" sunt considerati cei mai importanti in formarea copiilor de mai bine de 70% din romani.

Oamenii reprezintă principala sursă a oricărei economii în drumul său spre modernizare. Resursele umane educate, sănătoase, cu un potenţial fizic şi intelectual înalt, capabile de instruire pe tot parcursul vieţii şi adaptabile la schimbările economice sunt esenţiale pentru un model de creştere economică bazat pe competitivitate, eficienţă şi calitate.

Un studiu al OECD arată că ,,participarea la un an adiţional de educaţie medie amplifică creşterea economică cu până la 5% şi mai departe, cu 2,5% pe termen lung”. Deasemeni, un an de şcolarizare în plus, măreşte nivelul salariului individual cu aproximativ 6,5%. Evidenţele au arătat deasemenea, că rata şomajului scade odată cu nivelurile de învăţământ superior, reducând astfel costurile sociale implicate. În concluzie, putem spune că rata angajării creşte odată cu nivelul de educaţie atins.

Clienţii serviciilor educaţionale sunt atât indivizii care beneficiază de educaţie şi familia acestora dar şi societatea în ansamblul ei.

Calitatea serviciilor educaţionale este un obiectiv social dorit, iar contribuţia sa la creşterea eficienţei întregii economii este hotărâtore.

Însa, chiar daca se discuta foarte mult despre calitate, inclusiv în documente oficiale,

chiar si o analiza sumara releva faptul ca nu exista, inca, un concept unitary al calitatii. Aceasta lipsa de unitate este cauzata de faptul ca nu se poate vorbi de o

calitate a educatiei “în sine”, ci în functie de:

- valorile promovate în societate si la nivelul organizatiei scolare;

- politicile si strategiile educationale existente la nivel national, regional si local.

- situatia existenta, definita de factorii contextuali si situationali;

•evolutia conceptului de “calitate”.

"Din ce in ce mai mult, oamenii isi dau seama ca mai multi ani de scoala inseamna mai multe sanse de angajare, un salariu mai mare, un mediu de munca mai atractiv."- Sebastian Lazaroiu

II. Gradul de dezvoltare al invatamantului comparative cu alte tari

Educaţia şi formarea de înaltă calificare sunt considerate un instrument de reducere a diferenţelor dintre regiunile mai puternic dezvoltate sau mai puţin dezvoltate, prin furnizarea de resurse umane necesare dezvoltării economice şi sociale.

Într-adevar, în multe ţări, regiuni şi culturi se dezvoltă stiluri proprii în ceea ce priveste asigurarea calităţii academice.

Raportul privind starea invatamantului prezentat de Ministerul Educatiei si Cercetarii abordeaza mai multe probleme importante referitoare la educatie, precum reusita scolara, abandonul, promovabilitatea la examenele de sfarsit de ciclu, nivelul de acoperire cu personal didactic calificat, fondurile alocate invatamantului etc. Raportul arata ca educatia in Romania, comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana, nu merge chiar pe drumul dorit, la destule capitole fiind nevoie in continuare de eforturi sustinute.

Invatamantul obligatoriu de zece clase nu si-a atins tinta

Rata de participare la invatamantul obligatoriu de zece ani, masura aplicata in ultimii trei ani, a scazut considerabil fata de perioada cand erau obligatorii doar opt clase. Rata bruta de cuprindere in invatamantul obligatoriu de 10 ani s-a mentinut si in anul scolar 2005/2006 la valori similare cu cele din primii doi ani de la introducerea sistemului respectiv, anume de aproximativ 96%. Cu toate acestea, responsabilii Ministerului Educatiei si Cercetarii recunosc ca datele sunt oarecum supradimensionate, avand in vedere o alta prevedere a Legii invatamantului, anume coborarea varstei de debut scolar de la sapte la sase ani in clasa I. Practic, din anul scolar 2003/2004 au intrat in clasa I si copii in varsta de 7 ani, dar si de 6 ani. Concluzia generala a raportului este ca prelungirea invatamantului obligatoriu la zece clase nu si-a atins inca tinta de reducere a abandonului scolar, destui elevi parasind prematur scoala. Potrivit directivelor Uniunii Europene, rata de abandon scolar trebuie sa fie sub 10% pana in 2010. Cea mai mare rata a abandonului se inregistreaza la nivelul claselor IX-X.

La nivelul invatamantului gimnazial, rata bruta de cuprindere a elevilor a crescut doar cu cateva procente, ajungand la 97,4% in 2005-2006, fata 94,7% in 2000-2001, de exemplu, cresterea fiind ceva mai ridicata in cazul baietilor. In clasele IX-X la liceu si anii I si II la scolile de arta si meserii, insa, rata de cuprindere a elevilor este mai scazuta, fenomenul fiind destul de ingrijorator. De exemplu, la nivelul anului scolar 2005/2006, valoarea indicatorului (80%) scade cu 4 puncte procentuale fata de anul anterior (84,2%), inregistrandu-se o valoare aproape identica precum in anul scolar 2000/2001, cand era 79,2%. O alta concluzie este ca nepromovarea testelor nationale si deci neintrarea la liceu ii determina pe destui elevi sa abandoneze, renuntand la scoala, abandonul in invatamantul profesional fiind de 5,5%, respectiv 2,2% la liceu in anul 2004-2005.

Fisiere in arhiva (1):

  • Evaluarea Nivelului de Calitate al Invatamantului.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE - FACULTATEA DE COMERT