Evaluarea performanței resurselor umane în instituția prefectului - Județul Neamț

1. PREZENTAREA JUDEȚULUI NEAMȚ

Ținut de legendă din vechea provincie Moldova, cu așezări încadrate în unitatea și continuitatea evoluției societății din întreg spațiul românesc, județul Neamț este situat în partea central-estică a României, de-a lungul văilor râurilor Bistrița și Siret, având o suprafață de 589.614 ha, ceea ce reprezintă aproximativ 2,5% din suprafața României.

Județul Neamț are ca vecini: la nord județul Suceava, la vest județul Harghita, la sud județul Bacău, iar la est județele Vaslui și Iași.

Partea de est a judetului este strabatută de magistrala rutieră și feroviară care face legatura capitelei țării cu nordul Moldovei, iar ramificațiile acesteia spre vest asigură legatura cu zona Ardealului.

Județul Neamț este traversat de drumul european E 85 (București - Bacău - Roman - Suceava - Siret) care oferă accesibilitate rutieră spre toate zonele țării și spre cele trei aeroporturi internaționale Bacău, Suceava și Iași.

Județul face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord - Est, care reprezintă granița de est a Uniunii Europene.

Suprafața județului este împărțită astfel:

- 281.520 ha - agricolă

- 262.733 ha - păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră

- 10.153 ha - ape, bălți

- 35.208 ha - alte suprafețe

Relieful județului este dispus în trepte, cuprinzând munți, dealuri, podișuri și câmpii. De la Est la Vest, cea mai mică altitudine este de 169 m de-a lungul văii râului Siret, iar cea mai mare altitudine o are vârful Ocolașu Mare (din masivul Ceahlău - 1907 m).

Clima: pe teritoriul județului se înregistrează trăsăturile climatului temperat-continental. Deosebirile sunt determinate de altitudine cât și de marile suprafețe acvatice apărute în urma amenajării hidroenergetice a râului Bistrița.

Flora spontană: pe teritoriul județului este foarte variată, în mod special în zona montană. Zona pădurilor cuprinde specii de molid, păduri de foioase și păduri de foioase în amestec cu molid. În munții Ceahlău se regăsesc 5 specii de plante ocrotite în mod special. Bogăția vegetației cât și raritatea speciilor au determinat constituirea a două parcuri naționale (Ceahlău și Hășmaș - Cheile Bicazului) și 8 rezervații, suprafața totală pusă sub protecție fiind de 29.210 ha.

Fauna: Domeniul forestier adapostește o faună bogată și de mare interes cinegetic: urs, lup, cerb, căprior, ras, vulpe, jder, veveriță, cocoș de munte, șoim, ieruncă. În apele curate din zona montană, în râuri și lacuri, trăiesc diverse specii de pești: păstrăv, lipan, scobar, clean, morunaș, babușcă.

Solurile: în proporție de aproximativ 45% sunt soluri silvestre (262733 ha). Suprafața terenurilor de folosință agricolă este de 281520 ha și reprezintă 47% din suprafața județului.

Rețeaua hidrografică: Resursele de apă din județ constituie unul din elementele care au favorizat dezvoltarea economică și socială a acestei regiuni. Județul Neamț dispune de importante resurse de apă de suprafață și subterane. Lungimea totală a râurilor în județul Neamț este de aproape 2000 km.

Ape de suprafață - întreaga rețea hidrografică ce drenează teritoriul județului aparține râului Siret și principalilor săi afluenți Bistrița si Moldova la care se adaugă râurile Ozana, Cracău, Tarcău, Cuiejdi. Râul Bistrița, cu un bazin de alimentare de 5800 kmp, constituie o importantă sursă, pe cursul său fiind construit și dat în exploatare unul din importantele sisteme hidroenergetice ale țării.

Ape subterane - Regimul și răspândirea lor sunt determinate de condițiile structural -litologice și de etajarea principalelor condiții fizico-geografice, cele mai bogate pânze freatice fiind cuprinse în complexul luncilor și teraselor râurilor Siret, Moldova, Bistrița, Cracău, Ozana.

Lacuri - Lacurile sunt amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, irigații, piscicultură, rezerve de apă, agrement). Ele se desfasoara pe valea Bistriței: Izvorul Muntelui, Pângărați, Vaduri, Batca Doamnei. În județul Neamț se află cel mai mare lac de baraj natural din România - Lacul Cuejdel, dar și cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare din România - Lacul Izvorul Muntelui (3120 ha).

Bogățiile naturale ale subsolului și solului: Județul Neamț dispune de o serie de rezerve minerale cum ar fi:

- minereuri uranifere (Grințieș - în procedură de obținere a autorizațiilor pentru o nouă exploatare), sare gemă (Tg. Neamț, Dobreni, Piatra Neamț, Borlești), zăcăminte de săruri de potasiu (Crăcăoani, Negrești, Gîrcina, Dumbrava Roșie, Borlești, Bălțătești, Tazlău), sulfuri cuprifere încă neexploatate;

- roci utile - calcare (Bicaz Chei și Dămuc) utilizate în industria cimentului și varului, nisipuri și pietrișuri (bazinele râurilor Moldova, Bistrița și Siret și la Girov, căciulești, Crăcăoani, Tg. Neamț, Vânători), argile utilizate în producerea cărămizilor, țiglelor și plăcilor ceramice (Ciritei - Piatra Neamț, Sagna, Răucești, Gâdinți, Tașca, Roman, Vânători Neamț, Tarcău), gresii (Tarcău). Nisipurile sunt folosite în producerea materialelor de construcții, alături de prundișuri, calcare și gresii;

- petrol și gaze naturale - Roman, Tazlău, Pipirig;

- ape minerale carbogazoase și plate ce se pot consuma ca atare (Toșorog, Bicazu Ardelean, Pipirig, Izvorul Muntelui, Tazlău) și ape mineralizate cu proprietăți terapeutice (Durău, Băltățești, Oglinzi, Piatra Șoimului);

- cea mai mare bogăție a județului o reprezintă pădurea. Pășunile și fânețele, care dau un farmec deosebit peisajului, constituie totodată o sursă pentru hrana animalelor dar și pentru industria plantelor medicinale. Fauna bogată și variată este o altă bogăție a zonei, asigurându-i un renume legendar în domeniul vânătorii.