Evidențierea Deficiențelor Existente la Nivelul Implicării Studenților în Conducerea Facultății și a Universității

I. Introducere

Motivaţia realizării studiului

Cheia performanţei unei universităţi o constituie implicarea conştientă şi responsabilă a întregului personal în îndeplinirea misiunii şi obiectivelor universităţii. O deosebit de importantă latură a activităţii de conducere a universităţilor o constituie implicarea studenţilor în conducerea acestor organizaţii, prin prisma faptului că aceştia reprezintă principala parte interesată în învăţământul universitar şi motivul pentru care aceste organizaţii există. După revoluţie, s-a dorit revitalizarea învăţământului universitar, în sensul descentralizării procesului de conducere. Un criteriu decisiv este acela al găsirii problemelor legate de activitatea didactică şi al mijloacelor de remediere a acestora. Dar chiar şi acum studenţii care învaţă în instituţiile de învăţământ superior românesc resimt o mare nevoie de informare şi transparenţă. Perspectiva optimistă faţă de acest aspect este însă aceea că generaţia actuală, precum şi cele viitoare, au o serie de instrumente foarte eficiente la dispoziţie pentru a gestiona această situaţie (internetul, celelalte facilităţi oferite de noile tehnologii informaţionale şi de comunicare). Şi totuşi, acestea nu sunt deajuns. Este nevoie de implicarea tot mai mult a studenţilor în activitatea decizională în legatură cu problemele care-i privesc în mod direct şi în conducerea universităţilor.

Prin această cercetare am dorit “evidenţierea deficienţelor existente la nivelul implicării studenţilor în conducerea facultăţii şi universităţii”.

Studenţii au capacitatea de a influenţa mai mult decât orice grup. Acest lucru depinde în mod obligatoriu de unitatea în spirit şi de dorinţa aprigă de inovare. Însă entuziasmul tipic studenţesc nu a reuşit să răzbată în campania de informare a Procesului Bologna. În Uniunea Europeană, schimbările în cultura organizaţională a universităţilor ocupă un loc prioritar în cadrul amplei reforme avand ca scop crearea spaţiului european al învăţământului superior, numită generic Procesul Bologna. Deşi Procesul Bologna a pornit de la nevoile logice de integrare rapidă pe piaţa muncii ale unui student mai bine pregătit, structurile administrative par a fi încă încremenite în timp. Studenţii nu sunt interesaţi de ceea ce aduce trenul schimbării atâta timp cât atitudinea învechită de care se lovesc zilnic în cadrul facultăţii nu va dispărea. Aşa că studenţii i-au dat „ignore” Procesului Bologna mai ales fiindcă această campanie de informare a venit prea târziu şi mulţi consideră că zarurile au fost deja aruncate, însa în spatele unor uşi închise fără ca ei să fie consultaţi.

Metodologia de studiu pentru realizarea acestei lucrări se prezintă astfel:

-Reliefarea problemei de cercetat

-Expunerea elementelor teoretice cu privire la tema aleasă pentru cercetarea de management

-Enunţarea ipotezei şi a obiectivelor studiului

-Stabilirea metodei de cercetare folosite pentru realizarea cercetării

-Stabilirea colectivităţii statistice

-Determinarea eşantionului asupra căruia urmează să se realizeze investigaţia

-Elaborarea chestionarului

-Cercetarea de teren propriu-zisă

-Prelucrarea datelor

-Analiza statistică a datelor şi enunţarea concluziilor studiului

“În organizarea învăţământului superior, în construirea universităţii, trebuie să pornim de la student, nu de la ştiinţă, nici de la profesor. Universitatea trebuie să fie proiecţia instituţională a studentului”. Ortega y Gasset filosof spaniol (1998)

II. Implicarea studenţilor în conducerea Universităţii (elemente teoretice)

Managementul participativ în Universitate

Implicarea studenţilor în problemele care îi privesc în mod direct dar şi în cele mai generale, care să le ofere modele de soluţionare aplicabile şi în alte arii de activitate este o politică adoptată la nivel european şi mondial în cadrul sistemului universitar.