Formele activității de antreprenoriat - funcțiile marketingului

INTRODUCERE

Perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, globalizarea economiei mondiale, mediul concurenţial cu reguli înrădăcinate implică necesitatea de evidenţiere şi clarificare a unor noţiuni precum şi promovarea valorilor antreprenoriatului contemporan. Trasarea acestor valori, sub amprenta specifică economiei post-centralizate, în tranziţie şi în final de piaţă este condiţionată de găsirea unei identităţi şi a unei istorii proprie cu care să se distingă în mozaicul european. Istoria antreprenoriatului în Republica Moldova a fost legată din start cu eliminarea activităţii de antreprenoriat din viaţa economică. Pînă în anii ’80, în Moldova funcţiona sistemul administrativ de conducere. Conform acestuia, antreprenoriatul practic a fost scos din sectorul economic şi a devenit un element al “pieţei negre”.

Antreprenoriatul este asociat cu succesul, banii şi prosperitatea, atît pentru individ, cît şi pentru societate. Cu cît mai mulţi întreprinzători există, cu cît mai multe afaceri de succes sunt, cu atît mai dezvoltată este ţara. Astăzi antreprenoriatul oferă fiecărui şansa de a-şi realiza scopurile şi de a obţine venit din propria afacere. Aceasta se demonstrează prin faptul că anual în Republica Moldova îşi deschid propria afacere mii de persoane, majoritatea fiind ghidaţi nu de visul de a deveni cel mai bogat sau prosper, dar doresc să-şi asigure un nivel de trai decent atît lor cît şi apropiaţilor săi.

Precum visul de a devein proprietarul unei afaceri îl au mulți dintre oameni, lucrarea dată reprezintă o introducere în mediul de antreprenoriat și descrierea trăsăturilor antreprenoriatului, descreirea formelor de antreprenoriat, precum și descrierea factorilor de influiență, a riscului care poate persista, a etapelor de înființare a afacerii în cazul activității Societății cu Răspundere Limitată. Toate aceste fiind repartezate în două capitole ale lucrării, și anume:

În primul capitol Mediul intern și extern al întreprinderii se va desccrie la general despre mediul de antreprenoriat, scurt istoric, bazele antreprenoriatului, formele organizatorico – juridice ale antreprenoriatului în Republica Moldova precum și riscul care poate persista în activitateta de antreprenoriat.

Al doilea capitol Înființarea și organizarea întreprinderii cuprinde dispoziții generale privind societățile cu răspundere limitată, asociații și organele societății precum și etapele de formare a societății cu răspundere limitată și reorganizarea și lichidarea societății.

Capitolul trei Funcțiile marketingului, caracteristica generală va cuprinde descrierea celor patru funcții ale marketingului.

1. MEDIUL INTERN ȘI EXTERN AL ÎNTREPRINDERII

1.1 Noțiuni generale

„Managementul şi antreprenoriatul – sunt două aspecte diferite ale unui şi aceluiaşi proces. Antreprenorul, care nu poate conduce, este sortit înfrвngerii.

Managementul care nu tinde spre renovare la fel.”

Peter Drucker

1.1.1 Managimentul în activitatea de antreprenoriat

Deseori apare întrebarea de ce unele afaceri obţin un succes strălucitor, în timp ce altele înregistrează pierderi, explicaţia tuturor specialiştilor în ambele cazuri este o singură cauză majoră: managementul. Cuvîntul „management” derivă din latinescul „manus” (mînă) şi reprezintă ca expresie literară manevrare sau pilotare. În limba engleză verbul „to manage” – înseamnă a administra, a conduce; iar cuvintele derivate „manager” şi „management” – înseamnă conducător şi conducere.

În condiţiile actuale şi de perspectivă se impune ca o necesitate obiectivă studierea managementului, determinată de condiţiile producţiei moderne, de dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, de adîncirea diviziunii sociale a muncii, de accentuarea procesului de concentrare, specializare, cooperare şi combinare a producţiei, de dezvoltare a tehnicii şi ştiinţei.

Autorii dicţionarului englez definesc cuvîntul „management”, relevîndu-i următoarele sensuri:

1. Metode, maniere sau abilităţi de dirijare.

2. Abilitate şi artă de a dirija, deprinderi şi abilităţi de administrare.

3. Administratori care reprezintă o grupă social-profesională.

4. Metode specifice de dirijare.

5. Organ de conducere, unitate administrativă împuternicită cu direcţionarea unei organizaţii.

Peter Drucker, personalitate proeminentă americană în domeniul managementului, consideră managementul echivalent cu „persoana de conducere”, care coordonează activitatea celorlalţi realizîndu-se. Managementul defineşte „organizarea, arta de a conduce, de a administra sau, altfel spus, administrare”. Managementul este deopotrivă artă, ştiinţă şi practică.

Managementul ca artă constă în măiestria conducătorului de a aplica cunoştinţele şi talentul, experienţa, intuiţia sa în soluţionarea corectă a diverselor situaţii, cu scopul de a obţine maximum de eficienţă şi randament.

Managementul ca ştiinţă reprezintă un ansamblu organizat şi coerent de principii, metode şi tehnici concrete, cu ajutorul cărora fenomenele şi procesele se desfăşoară în sfera conducerii. Prin intermediul lor, se fundamentează utilizarea optimă a potenţialului uman, a celui material şi financiar pentru a obţine o eficienţă maximă.