Formularea Aptitudinilor Necesare Fundamentarii Strategiei Globale de Resurse Umane in Cadrul SC Automobile Dacia SA

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Formularea Aptitudinilor Necesare Fundamentarii Strategiei Globale de Resurse Umane in Cadrul SC Automobile Dacia SA.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 76 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Pandelica Ionut

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Management

Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONTEXTUL ECONOMIC INTERN ŞI INTERNAŢIONAL
1.1 Impactul crizei financiare asupra economiei româneşti; efecte cuantificabile
în piaţa / domeniul auto /4
1.2 Concluzii şi recomandări /10
CAPITOLUL II
ANALIZA STRATEGICĂ A S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.
2.1 Scurtă prezentare a S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. /12
2.2 Analiza mediului extern /15
2.3 Analiza mediului intern /20
2.3.1 Analiza diagnostic a resurselor umane după modelul Heneman /22
2.4 Analiza SWOT /25
2.5 Concluzii şi recomandări /34
CAPITOLUL III
ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI GLOBALE ŞI DE RESURSE UMANE A S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.
3.1 Deschiderea unor ferestre strategice pornind de la rezultatele analizei
SWOT /36
3.2 Elaborarea strategiei globale şi de resurse umane la S.C. Automobile Dacia
S.A. /37
3.2.1 Formularea misiunii /38
3.2.2 Determinarea obiectivelor fundamentale /43
3.2.3 Determinarea opţiunilor strategice /48
3.2.4 Dimensionarea resurselor necesare implementării acestei strategii /53
3.2.5 Fixarea termenelor iniţiale, intermediare şi finale de realizare a
obiectivelor /54
3.2.6 Stabilirea avantajului competitiv /58
3.2.7 Conţinutul politicilor specifice de resurse umane necesare
implementării strategiei de resurse umane /60
3.2.8 Concluzii şi recomandări /65
CAPITOLUL IV
CONCLUZII FINALE ŞI RECOMANDĂRI
4.1 Concluzii /69
BIBLIOGRAFIE /73

Extras din document

INTRODUCERE

În contextul unei economii în plin trend ascendent, industria de automobile din Romania se caracterizează printr-o efervescenţă generată pe de o parte de infuzia de capital străin atras de forţa de muncă ieftină, bine calificată, costurile modice, experienţa în relaţiile cu partenerii străini, dorinţa şi voinţa pentru colaborare şi dezvoltare a românilor, iar pe de altă parte de producătorii români de componente auto. Aceştia din urmă se află în plină restructurare a activităţii, în procese de certificare conform cerinţelor impuse de legislaţia europeană în vigoare, prospectând continuu piaţa, pentru stabilirea de noi contacte, în vederea încheierii de noi angajamente cu parteneri străini.

Ca urmare a infuziei de capital străin, au luat naştere câteva regiuni economice, Bucureşti, Argeş, Timişoara, etc., perfect comparabile cu orice zonă industrială a Comunităţii Europene. Pe lângă acestea, prin alţi investitori care continuă să fie atraşi de cadrul economic favorabil oferit de România iau naştere noi zone industriale în care este prezentă şi industria de automobile, ca locomotivă a industriei româneşti.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu se bazează foarte mult pe industria auto pentru a realiza în următorii opt ani un ritm mediu de creştere economică de 5,5%, ceea ce va permite dublarea Produsului Intern Brut.

Principalul investitor străin în industria de automobile din România este fără îndoială Renault. Acesta a demarat la “Automobile Dacia” în Piteşti acum 6 ani un proiect de aproape 850 milioane de dolari, reprezentând mai bine de 700 de milioane de euro investiţii până în prezent, proiect ce a vizat două aspecte: modernizarea întreprinderii şi lansarea unui autoturism de 5.000 euro.

După parcurgerea unei etape de muncă susţinută, firma Dacia de astăzi a devenit a doua marcă a grupului Renault, cu o capacitate de producţie de 174.000 de automobile anul acesta, din care 40% sunt destinate exportului.

La nouă ani după ce a fost preluată de către Renault, Automobile Dacia traversează cea mai "neagră perioadă" din istoria sa şi închide pentru jumătate de lună uzina de la Mioveni.

Pierderile sau mai degrabă reducerile de costuri aduse de oprirea producţiei nu au fost încă estimate de reprezentanţii Dacia. În schimb, valoarea automobilelor ce nu vor fi produse în perioada 20 noiembrie - 7 decembrie este estimată la mai mult de 210 milioane de euro, considerând o producţie zilnică de 1.050 de automobile şi un preţ mediu de 8.500 de euro.

Potrivit cifrelor Dacia, piaţa auto mondială a scăzut cu 9% în luna octombrie, iar în aceeaşi perioadă adâncirea crizei financiare a determinat o reducere "dramatică" a pieţei auto europene, vânzările scăzând cu 30% pe plan local la mai puţin de 24.000 de unităţi, 40% în Spania, 23% în Marea Britanie sau 19% în Italia.

Ca şi catalizator al scăderii vânzărilor pe plan intern (unde în octombrie a comercializat 6.664 de maşini, în scădere cu 27%), Dacia menţionează şi modificarea taxei de poluare, care a permis în primele nouă luni ale anului înmatricularea a mai mult de 168.000 de automobile rulate.

"Viitorul parlament ar trebui să facă o prioritate din corecţia taxei de poluare, care să ţină cont de normele europene, pentru că actuala formulă respectă criterii care nu au fost măcar impuse", a declarat Constantin Stroe, vicepreşedintele Automobile Dacia.

În perioada întreruperii producţiei, potrivit reprezentanţilor Dacia, cei 9.000 de angajaţi ai uzinei ce asamblează modelul Logan vor sta acasă şi vor fi remuneraţi cu 85% din salariul încasat în mod normal, dar vor încasa şi primele negociate anterior în contractul colectiv de muncă. În această perioadă, centrul de export ILN, care furnizează colecţii de maşini dezasamblate echivalente a circa 300.000 de automobile, va funcţiona în mod normal şi va expedia componentele către celelalte şase uzine ce produc modelul Renault.

Pentru a împiedica intrarea în criză a industriei, Stroe identifică două soluţii salvatoare. Prima o reprezintă ajustarea în concordanţă cu normele europene a taxei de poluare în sensul protejării pieţei interne, iar a doua masură ar fi relaxarea normelor de creditare pentru consumatorii care achiziţionează bunuri de folosinţă îndelungată.

Ca efect conex, şi furnizorii Dacia au început să anunţe reducerea nivelului producţiei şi chiar reducerii de personal. Conducerea UAMT Oradea a anunţat că este posibil să oprească producţia pe o anumită perioadă şi să trimită acasă circa 15% din cei 500 de salariaţi. Frederic Gaubicher, directorul general al Capirom Oradea, a declarat că deja cifra de afaceri din octombrie este cu 12% mai mică decât a fost prognozat, iar în februarie cifra de afaceri va scădea cu 15%.

"Am vorbit cu o parte din furnizori si câţiva au planuri de reducere de efective. Situaţia nu este rea pentru 2008, pentru că Dacia a vândut deja în primele 10 luni cu 3.000 de maşini mai mult decât în 2007. Efectele sociale ar trebui amortizate pe 2009. Consecinţele opririi producţiei vor fi mai accentuate în industria auto în cazul celor care au o pondere mare în producţie pentru Dacia", a concluzionat Stroe.

CAPITOLUL 1

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONTEXTUL ECONOMIC INTERN ŞI INTERNAŢIONAL

1.1 Impactul crizei financiare asupra economiei româneşti; efecte cuantificabile în piaţa / domeniul auto

Programul de guvernare este elaborat într-un context internaţional caracterizat printr-o profundă criză financiară şi economică globală.

Efectele crizei financiare sunt resimţite puternic în statele europene dezvoltate, care se confruntă deja cu încetiniri semnificative ale ritmului de creştere economică sau chiar cu recesiune economică.

Principalele efecte ale crizei financiare şi economice cu care se confruntă în prezent România sunt:

- reducerea lichidităţilor în sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finanţării interne şi externe;

- înăsprirea condiţiilor de accesare a creditelor pentru populaţie, agenţi economici, precum şi pentru sectorul public;

- creşterea numărului de persoane aflate în imposibilitatea de a-şi rambursa ratele şi dobânda la creditele bancare;

- scăderea producţiei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, păstrării numărului locurilor de muncă, precum şi asupra profitabilităţii companiilor;

- scăderea ritmului de creştere a veniturilor publice, cauzată de diminuarea în general a activităţilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, construcţii, mobilă, textile etc.);

- scăderea puterii de cumpărare şi a calităţii vieţii;

- încetinirea ritmului de creştere a produsului intern brut.

Efectele negative ale crizei s-au manifestat puternic şi asupra veniturilor bugetului general consolidat, prin diminuarea acestora chiar pe fondul unei creşteri economice de peste 8% în anul 2008.

Deficitul bugetului general consolidat, estimat pentru acest an, va fi de peste 3,5% din PIB, cu implicaţii negative asupra echilibrelor macroeconomice, în special a deficitului de cont curent, care se menţine la valori ridicate - în jur de 13% din PIB.

Acest deficit bugetar public este peste limitele stabilite prin Tratatul de la Maastricht (3% din PIB). În perioada de creştere economică ridicată, politica bugetară de tip expansionist a fost şi este neadecvată.

Construcţia bugetară, precum şi execuţia aferentă anului 2008 au încurajat creşterea nejustificată a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în detrimentul cheltuielilor cu investiţiile.

Capacitatea administrativă redusă a condus la un nivel scăzut de absorbţie a fondurilor structurale.

Toate acestea au condus la derapaje de la obiectivele stabilite prin Programul de convergenţă.

Situaţia actuală internă şi internaţională rămâne, în continuare, una dificilă şi impune constrângeri mari de ordin bugetar. La acestea se adaugă dificultăţile legate de necesitatea ajustării deficitului bugetar şi a celui de cont curent la valori care să facă posibilă finanţarea acestora.

În acest context, noul Guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice şi măsuri de ajustare, corelate cu politica monetară, care să asigure o creştere economică sustenabilă, menţinerea atractivităţii investiţionale a României, precum şi o evoluţie favorabilă a mediului de afaceri, a pieţei muncii şi a nivelului de trai.

Fisiere in arhiva (4):

  • Coperta.doc
  • Cuprins.doc
  • Prima Pag.doc
  • Proiect MSRU.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA: M.S.R.U.