Fundamentarea strategiei de dezvoltare a producției din cadrul firmei SC Kosarom SA Pașcani

CAP. I - Concepte de baza ale managementului producției agroalimentare

1.1 Locul si rolul industriei alimentare in economia României

Industria alimentară este ramura cu cea mai largă arie de repartiție pe suprafața globului, fiind singura ramură industrială care nu lipseste în niciun sat, chiar dacă uneori este vorba de o dezvoltare rudimentară. Pentru un număr mare de state în curs de dezvoltare, industria alimentară deține locul principal în volumul total al industriei.

Industria alimentara asigură păstrarea și conservarea produselor alimentare, având ca scop, perfecționarea continuă a tehnicilor de prelucrare, dar și asigurarea calitatii superioare a produselor.

Indiferent de teoriile economice acceptate de-a lungul timpului, ştiinţa economică pune în evidenţă importanţa industriilor agroalimentare şi agroindustriale în antrenarea ramurilor din amonte şi din avalul agriculturii în demarajul economic, relevând rolul central al acestora în dezvoltarea ţărilor care posedă oportunităţi pentru expansiunea sectorului agricol şi industrial – materii prime şi forţă de muncă relativ ieftină.

Sectorul agroalimentar românesc, văzut prin prisma a doar două din componentele sale, agricultura şi industria alimentară, deţine un rol important în economia naţională, atât sub aspectul populaţiei ocupate cât şi al valorii adăugate create. Dacă luăm în considerare întreg sectorul agroindustrial, care include ca ramuri primare agricultura, silvicultura, pescuitul şi exploatarea forestieră, împreună cu industriile prelucrătoare adiacente, este evident că acesta deţine circa jumătate din populaţia ocupată şi peste o treime din valoarea adăugată obţinută. Dezavantajul este dat de faptul că poziţia majoritară în aceste structuri revine ramurilor primare şi în mod deosebit, agriculturii.

După anul 1990 numărul întreprinderilor private din acest sector a crescut la aproximativ 20.000 unităţi prelucrătoare, înregistrate la Registrul Comerţului. Ponderea întreprinderilor private în totalul producţiei alimentare a crescut continuu, în prezent industria alimentară fiind formată, în principal, din întreprinderi mici (peste 80% dintre ele angajând mai puţin de 10 persoane), doar 3-4% din întreprinderi având mai mult de 250 de angajaţi.

Producţia fizică a sectorului în cauză a scăzut însă constant după 1990, situaţie explicată prin reducerea cererii interne, competitivitatea scăzută a industriei alimentare pe piaţa internă şi externă şi oferta redusă de produse agricole materii prime. Reducerea subvenţiilor la consumatori şi declinul general al puterii de cumpărare a populaţiei au contribuit la reducerea cererii iar produsele alimentare româneşti s-au confruntat cu concurenţa produselor importate (zahăr, ulei rafinat, produse lactate şi carne).

În mod evident, în privatizarea industriei alimentare s-a văzut soluţia optimă de

eficientizare a sectorului

Industria alimentară din România înregistrează o cifră de afaceri de aproape zece miliarde de euro anual, are o contribuție de 8% în Produsul Intern Brut (PIB) și asigură locuri de muncă pentru aproape 200.000 de angajați, potrivit datelor Federației Patronale Române din Industria Alimentară - Romalimenta

Industria alimentară în România

Pe aceasta structura a sectorului agricol ce avantajeaza Romania si o pozitioneza alaturi de state ale Uniunii Europene precum Franta, Polonia, Spania si Italia, s-a construit o industrie alimentara bine articulata in perioada economiei socialiste, aceasta fiind principala contribuitoare la plata integrala a datoriei statului roman pentru imprumuturile externe din anii 70.

Din nefericire, aceasta industrie se prabuseste imediat dupa 1989 urmarind de aproape faramitarea marilor exploatatii agricole de stat, subfinantarea incurajarii lucrarii individuale a loturilor si a neincurajarii procesului de asociere libera a acestora. Primele care se vor prabusi vor fi depozitele de cereale plasate de obicei in apropierea garilor, urmate de pepinierele pomicole si statiunile de cercetare, ambele care vor accelera declinul contributiei agriculturii si industriei alimentare in PIB. Au urmat céntrelele de morarit din mediul rural, sectoarele industriale de panificatie si conservare a fructelor si legumelor.

Industria alimentara din Romania a inregistrat o cifra de afaceri de aproape 9,76 miliarde de euro in 2010, avand o contributie de 8% in Produsul Intern Brut (PIB) si asigurand locuri de munca pentru aproape 185.000 de angajati, potrivit datelor Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara - Romalimenta. Ramura de procesare a carnii detine cea mai importanta contributie in sectorul industriei alimentare, cu o cifra de afaceri de 1,3 miliarde de euro, urmata de panificatie, cu 1,1 miliarde de euro, si de bauturile racoritoare nealcoolice, cu un miliard de euro. De asemenea, cu o pondere de 840 de milioane de euro in total industrie alimentara se afla ramura de productie a carnii, iar produsele lactate inregistreaza o cifra de afaceri de 800 de milioane de euro.