Cuprins
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 1
1.1. DEFINIREA SI EXPUNEREA PROBLEMELOR 1
1.2. IPOTEZELE CERCETARILOR 4
1.3. ACTUALITATEA TEMEI DE CERCETARE 4
1.4. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI 4
1.5. METODOLOGIA CERCETARII 5
1.6. SCURT ISTORIC PRIVIN EVOLUTIA SUBIECTULUI CERCETAT 5
CAPITOLUL 2. METODA 7
2.1. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA BIBLIOGRAFIEI 7
2.2. IDENTIFICAREA SUBIECTILOR 12
2.3. INSTRUMENTE DE LUCRU 13
2.4. PROCEDEE, TEHNICI SI TEHNOLOGII DE CERCETARE 13
CAPITOLUL 3. REZULTATE 17
3.1. PRELUCRAREA DATELOR 17
3.2. ANALIZA REZULTATELOR CERCETARII 23
3.3. INSEMNATATEA TEORETICA SI PRACTICA A REZULTATELOR 25
CAPITOLUL 4. CONCLUZII SI RECOMANDARI 26
BIBLIOGRAFIE 30
Extras din document
Capitolul 1. Introducere
1.1. Definirea si expunerea problemelor
Definita ca fiind o stare de abatere de la normalitate, de la datorie, coruptia înseamna folosirea abuziva de catre o persoana a functiei de intermediar sau de decizie pe care o îndeplineste, pentru a acorda celui care corupe sau comunitatii de interese pe care acesta o reprezinta, un avantaj economic sau administrativ, în schimbul unei sume de bani, a unor cadouri, a unor deplasari, excursii, concedii sau distractii sau a primirii unor proprietati. Tot coruptie înseamna si folosirea de catre o persoana a functiei sau pozitiei sale publice, pentru a eluda sau evita îndeplinirea unor norme, baremuri sau proceduri legale, la obtinerea în folosul ei a unor avantaje materiale sau a unor functii profesionale sau administrative
Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echitatii sociale si a justitiei, erodeaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune în pericol stabilitatea institutiilor statale. Desi exista nenumarate studii pe marginea acestei teme nu s-a ajuns pâna acum la o definitie universal valabila si unanim acceptata, care sa acopere toate actele si faptele posibile si care sa constituie în orice juridisdictie acte de coruptie.
Conceptul de corupţie este definit de mai multe organizaţii internaţionale (ONU, Uniunea Europeană) şi ONG-uri (Transparency International) care au ca misiune sau derulează programe pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. Conform definiţiei Transparency International1, corupţia înseamnă “folosirea abuzivă a puterii încredinţate, fie în sectorul public, fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup”. Conform Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007, corupţia înseamnă “devierea sistematică de la principiile de imparţialitate şi echitate care trebuie să stea la baza funcţionării administraţiei publice, şi care presupun ca bunurile publice să fie distribuite în mod universal, echitabil şi egal şi substituirea lor cu practici care conduc la atribuirea către unii indivizi sau grupuri a unei părţi disproporţionate a bunurilor publice în raport cu contribuţia lor”.
În toate documentele oficiale sau ale ONG-urilor, cu anumite diferenţe şi nuanţe sesizabile, corupţia este prezentată ca un punct negativ major, ca o „boală” a societăţii româneşti. Corupţia subminează eficienţa şi legitimitatea instituţiilor statului şi limitează dezvoltarea economică a României. În plus percepţia asupra corupţiei arată un grad scăzut de încredere a cetăţenilor faţă de instituţiile statului.
Corupţia la nivelul administraţiei publice locale are în general un caracter de „mică corupţie”. Totuşi pe termen lung aceasta poate avea consecinţe negative care pot afecta buna funcţionare a administraţiei publice locale. Există un cadru legislativ privind funcţionarea administraţiei locale. Astfel menţionăm:
- Legea nr. 7/2004 privind codul de conduită a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, aduce o instituţie juridică nouă materializată în Consilierul de Etică;
- Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
- Legea nr. 215/2001, republicată, a administraţiei publice locale;
- Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea-cadru nr. 195/2006 a descentralizării;
- OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, în direcţia simplificării anumitor proceduri (simplificarea procedurii de înmatriculare, simplificarea procedurii de soluţionare a accidentelor uşoare);
- Ordinul nr. 1.260 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea ghişeului unic în cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Impactul Integrarii in Uniunea Europeana Asupra Fenomenului de Coruptie la Nivelul Administratiei Publice Locale din Primariile din Bucuresti.doc