Importanța Certificării după Calitate

Introducere

Încă din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat să îmbunătăţescă, să corecteze ceea ce este greşit şi să modifice ceea ce nu se încadrează în standarde, norme şi principii, într-un cuvânt a fost şi este în continuare preocupat de calitate.

În prezent calitatea şi managementul calităţii sunt foarte importante în toate domeniile de activitate, nici o organizaţie nu mai poate funcţiona fără să aibă implementat un sistem de Management al Calităţii.

Tema lucrării mele se bazează pe Importanţa Certificării după Calitate în cadrul unei firme de construcţii care îşi desfăşoară activitatea în Nazna, Judeţul Mureş. Firma activează pe o piaţă regională şi naţională, domeniul construcţiilor ocupând un segment important, deci este necesar ca firma în cauză adică S.C. Contranscom Benţa S.A. să aibă implementat un Management al Calităţii pentru a-şi putea desfăşura activitatea în bune condiţii şi pentru a putea contribui la creşterea economică şi socială a zonei în care îşi desfăşoară activitatea.

Construcţiile sunt un domeniu în care nu poti supravieţui şi nu îţi poţi desfăşura activitatea fără a avea Certificări în Calit ate, totodată este un domeniu care trebuie să creeze şi şă genereze siguranţă, durabilitate şi confort şi tocmai de aceea am ales să dezvolt această temă având ca model de referinţă această societate comercială.

Lucrarea cuprinde două capitole mari. În primul capitol se regăsesc elemente teoretice specifice managementului calităţii. În cadrul căruia se regăsesc două subcapitole, în care am descris domeniul construcţiilor în România şi am enumerat beneficiile certificării calităţii, precum şi necesitatea lor.

În capitolul doi am descris firma la care am elaborat studiul, firma fiind înfiinţată în anul 1991, cu capital autohton integral privat. În primul subcapitol, este descris managementul calităţii în cadrul firmei, ce se ocupă de înbunătăţirea continuă a sistemului calităţii bazat pe metodologia „Planifică-Efectuează-Verifică-Acţionează”. Apoi în următorul subcapitol am detaliat sistemul de conducere şi asigurare a calităţii la firmă, cum funcţionează acest proces de garantare a calităţii beneficiarului, care este costul, responsabilul şi reglementările.

În ultimul subcapitol am redat informaţii referitoare la Planul Calităţii întocmit de biroul CTC, precum şi garanţiile oferite de către constructor, conform contractului. Lucrarea fiind finalizată cu concluzii privind importanţa certificării calităţii şi beneficiile aduse acestei societăţi comerciale.

Capitolul 1. Elemente privind Managementul Calităţii în domeniul construcţiilor

1.1 Calitatea. Scurt istoric şi definire

Preocuparea pentru calitatea produselor realizate este străveche, începuturile înfiripării în conştiinţa oamenilor a semnificaţiei utilităţii obiectelor utilizate datând din perioada timpurie a epocii primitive.

Aceste prime concepte referitoare la calitate se cristalizează în cadrul relaţiilor specifice acelei perioade şi anume :

- producătorul şi utilizatorul direct al obiectului sunt identici;

- producătorul şi utilizatorul direct al obiectului realizat sunt în contact nemijlocit într-o relaţie de schimb în natură.

Odată cu apariţia comunităţilor umane şi cu diversificarea relaţiilor dintre oameni, se dezvoltă şi semnificaţiile conceptului de calitate iar modul de apreciere a acesteia se face în cadrul relaţiei producător - piaţă de desfacere - utilizator direct.

Aprecierea calităţii se face în această perioadă prin intermediul simţurilor proprii ale oamenilor iar criteriile de apreciere erau: nevoia utilizatorilor direcţi, gradul de acoperire a nevoii şi impresia asupra acestora.

Apariţia aşezărilor construite (case, turnuri, piramide, cetăţi, oraşe etc.), a mijloacelor de transport, diversificarea rapidă a mărfurilor şi relaţiile de schimb ale acestora, apariţia apoi a structurilor organizate de producţie a mărfurilor (manufacturi antice, ateliere, bresle) şi a căilor comerciale de transport şi desfacere a mărfurilor, fac ca treptat să apară reglementări, tehnici şi metodologii specifice (de multe ori confidenţiale) de realizare şi comercializare a produselor .

Aprecierea calităţii în acest context se făcea prin utilizarea diverselor mijloace de verificare şi măsurare iar la criteriile de apreciere precizate anterior se adaugă uneori şi gradul de conformitate al produselor realizate cu mărimile, instrucţiunile sau reglementările stabilite. Este apreciată şi măiestria artizanală a meseriaşilor. Trecerea la producţia şi consumul de masă al produselor precum şi diversificarea extrem de mare a acestora, a avut un impact deosebit asupra lărgirii conceptului de calitate. La obţinerea calităţii în acest nou context conta modul de proiectare, punerea la punct şi menţinerea proceselor şi modul de ambalare şi livrare al produselor. Terminologia şi semnificaţia calităţii se dimensionează acum în raport cu toate aceste aspecte. Se diferenţiază o calitate proiectată, o calitate fabricată şi o calitate livrată. Noţiunea de calitate devine din ce în ce mai complexă iar preocuparea pentru definirea ei, este considerabilă.

Se impun treptat diverse definiţii (fără a se ajunge la un punct de vedere unitar) cum ar fi:

• satisfacerea unei necesităţi;

• conformitatea faţă de specificaţie;

• gradul de satisfacere al consumatorului;

• conformitatea cu caietul de sarcini;

• un cost mic pentru o utilizare dată;

• capacitatea de a îndeplini o trebuinţă;

• ansamblul mijloacelor pentru realizarea unui produs viabil;

• conformitatea cu un model dat;

• respectarea caietelor de sarcini cu cele mai mici costuri de fabricaţie;

• satisfacerea în totalitate a beneficiarilor;

• reflectarea mărcii fabricii în ansamblul necesităţilor beneficiarilor;

• corespunzător pentru utilizare şi conformanţa faţă de cerinţe;

• expresia gradului de utilitate socială a produsului, măsura în care satisface nevoia pentru care a fost creat şi în care respectă restricţiile şi reglementările sociale în contextul unei eficienţe economice.