Importanța contractului de achiziții publice în administrația publică

CAPITOLUL I

SISTEMUL ACHIZITIILOR PUBLICE

CONSIDERATII GENERALE

1.1 PRINCIPII IN ACHIZITIILE PUBLICE

Sistemul achizitillor publice reprezinta o parte a realitatii juridico-economico-tehnica a societatii romanesti. Scopul general al sistemului achizitiilor publice este dedicat satisfacerii interesului public, respective dezvoltarea si imbunatatirea mediului de viata al comunitatii.Intre elementele componente ale sistemului intervin relatii specifice atingerii scopului general.

Relatiile care se stabilesc intre elementele sistemului sunt de regula:

- de comert, unde o parte solicita sa cumpere produse, servicii si lucrari si cealalta sa le vanda;

- de support, unde o parte solicita sprijin pentru aplicarea regulii jocului si cealalta il ofera;

- de supraveghere, unde o parte aplica regula jocului si cealalta verifica aplicarea corecta a acesteia;

- de infaptuire a dreptatii, unde partea lezata isi valorifica un drept pe calea actiunii in instanta.

Sistemul achizitillor publice desemneaza totalitatea regulilor si actiunilor referitoare la cheltuirea banilor publici si in care cererea lansata de organismele de interes public se intalneste cu oferta propusa de un operator economic.

Tratatul pentru infiintarea Comunitatii Economice Europene, incheiat la 25 martie 1957, instituie cele patru libertati europene, respective: libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a serviciilor si , libera circulatie a capitalurilor. Aceste patru libertati nu au ramas la nivel de concept, ci au fost transpuse in practica sub forma de principii.

Astfel, in domeniul achizitiilor publice cele patru libertati s-au reflectat in mai multe principii care stau la baza atribuirii contractelor de achizitie publica:

- nediscriminarea- asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale pentru ca orice operator economic, indiferent de nationalitate, sa poata participa la procedura de atribuire, sa aiba sansa de a deveni contractant;

- tratamentul egal- stabilirea si aplicarea oricand pe parcursul procedurii de atribuire de reguli, cerinte si criterii identice pentru toti operatorii economici, astfel incat acestia sa beneficieze de sanse egale de a deveni contractanti;

- recunoasterea reciproca- acceptarea produselor, serviciilor, lucrarilor oferite in mod licit pe piata Uniunii Europene, a diplomelor, certificatelor si a altor documente, emise de autoritatile competente din alte state, specificatiilor tehnice echivalente cu cele solicitate la nivel national;

- transparenta- aducerea la cunostinta publicului a tuturor informatiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire;

- proportionalitatea- asigurarea corelatiei intre necesitatea autoritatii contractante, obiectul contractului de achizitie publica si cerintele solicitate a fi indeplinite;

- eficienta utilizarii fondurilor publice; aplicarea procedurilor de atribuire competitionale si utilizarea de criterii care sa reflecte avantajele de natura economica ale ofertelor in vederea obtinerii raportului optim intre calitate si prêt;banii publici sunt epuizabili astfel incat trebuie utilizati judicious pentru a sustine dezvoltarea durabila, lucru pentru care trebuie avute in vedere obiectivele sociale, etice si de protectie ale mediului;

- asumarea raspunderii- determinarea clara a sarcinilor si responsabilitatilor persoanelor implicate in procesul de achizitie publica, urmarindu-se asigurarea profesionalismului, impartialitatii si independentei deciziilor adoptate pe parcursul derularii acestu proces.

Efectele urmarite:

• deschiderea si dezvoltarea pietei de achizitii publice;

• instituirea unui cadru bazat pe incredere, corectitudine si impartialitate;

• eliminarea elementelor de natura subiectiva care ar putea influenta deciziile in procesul de achizitie publica;

• eliminarea tratamentului preferential acordat operatorilor economici locali;

• asigurarea “vizibilitatii”, regulilor, oportunitatilor, procedurilor si al rezultatelor;

• eliminarea cerintelor restrictive;

• obtinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, intotdeauna considerate ca fiind insuficiente in raport cu necesitatile;

• supravegherea costurilor procesului de achizitie publica, intelegand prin aceasta, atat costurile aferente administratiei, cat si costurile aferente ofertantului;

• limitarea aparitiei erorilor pe parcursul procesului de achizitie publica, reducerea fraudei si coruptiei.