Influența globalizării asupra resurselor umane

Managementul strategic, in general, reprezintă un proces dinamic de aliniere a strategiilor, a performanţelor precum si a rezultatelor, indiferent de domeniu de activitate al organizatiei. Astfel, managementul strategic presupune o combinare dintre urmatoarele patru elemente: oameni (resursa umană), leadership, tehnologii şi procese.

Astfel, ca inţelegerea proceselor managementului strategic implică înţelegerea conceptelor de bază:

- Filosofia managerială;

- Misiunea organizaţiei;

- Strategia organizaţiei;

- Politica organizaţiei;

- Cultura organizaţională.

Resursele umane sunt singurele resurse inepuizabile de creativitate, de soluţii şi idei noi, originale şi valoroase. Oamenii deţin potenţialul uman necesar pentru a crea bunuri materiale şi spirituale de valoare superioară care să satisfacă cerinţe noi sau să răspundă mai bine unor cerinţe mai vechi. Oamenii proiectează şi realizează bunuri şi servicii, controlează calitatea, alocă resursele, iau decizii şi stabilesc sau elaborează obiective şi strategii. Prin urmare succesul organizaţiilor, gradul de competitivitate, progresul acestora depind tot mai mult de calitatea resurselor umane, oamenii constituind „bunul cel mai de preţ al unei organizaţii”

Resursele umane sunt privite de către organizaţie ca una dintre cele mai importante investiţii ale sale, al cărei rezultate devin tot mai evidente în timp, capitalul uman devenind astfel, o resursă strategică, resursă care trebuie îndrumată, administrată şi condusă. După cum este cunoscut, organizaţiile cheltuiesc sume importante cu angajaţii lor, iar datorită costurilor antrenate, nu numai remunerarea personalului, ci şi angajarea, menţinerea şi dezvoltarea personalului reprezintă unele din cele mai evidente investiţii în resursele umane.

Managementul resurselor umane constă în ansamblul activităţilor orientate către asigurarea, dezvoltarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane în cadrul organizaţiei în vederea realizării cu eficienţă maximă a obiectivelor acesteia şi satisfacerii nevoilor angajaţilor. Individul, prin structura sa, prin sentimente, mentalitate, cultură, motivaţie, dorinţe şi în special prin conştiinţa de sine, reprezintă marea necunoscută a unui sistem, putând împiedica sau, dimpotrivă, putând potenţa o acţiune, un proces, o activitate.

Totodată, prin natura sa de fiinţă sociabilă, omul trăieşte şi acţionează în colectivitate, face parte din anumite grupuri de care se simte mai mult sau mai puţin ataşat, grupuri care la rândul lor interacţionează cu alte grupuri, depinzând de unele şi exercitând influenţe asupra altora. Prin urmare, iniţierea şi desfăşurarea cu succes a activităţilor diferitelor organizaţii depind într-o măsură covârşitoare de gradul în care este înţeles, motivat şi coordonat factorul uman.

Resursele umane constituie elementul creator, activ si coordonator al activităţii din cadrul organizaţiilor, ele influenţând decisiv eficacitatea utilizării resurselor materiale, financiare şi informaţionale. A descrie oamenii ca fiind resurse, le subliniază importanţa şi arată faptul că managementul lor cere nivele înalte de preocupare sinceră faţă de oameni, atenţie şi profesionalism.

Numai prin satisfacerea nevoilor angajatului se va putea obţine implicarea acestuia în realizarea obiectivelor organizaţiei şi numai contribuind la succesul organizaţiei angajaţii vor putea să-şi satisfacă nevoile legate de munca pe care o desfăşoară. Numai atunci când cei implicaţi înţeleg această relaţie managementul resurselor umane ocupă o poziţie importantă în cadrul organizaţiei şi poate contribui la succesului acesteia.

Principiile esenţiale ale managementului resurselor umane sunt:

- Aprecierea factorului uman ca o resursă vitală;

- Corelarea, într-o manieră integrată, a politicilor şi sistemelor privind resursele umane cu misiunea şi strategia organizaţiei;

- Preocuparea susţinută de concentrare şi direcţionare a capacităţilor şi eforturilor individuale în vederea realizării eficiente a misiunii şi obiectivelor stabilite;

- Dezvoltarea unei culturi organizaţionale sănătoase.

Obiectivele urmărite de managementul resurselor umane constau în:

- Creşterea eficienţei şi eficacităţii personalului (sporirea productivităţii);

- Reducerea absenteismului, fluctuaţiei şi a amplorii şi numărului mişcărilor greviste;

- Creşterea satisfacţiei în muncă a angajaţilor;

- Creşterea capacităţii de inovare, rezolvare a problemelor şi schimbare a organizaţiei.

Funcţiile managementului resurselor umane, reprezentate de planificare, recrutare, selecţie, formare, evaluare performanţe, administrarea salariilor şi pensiilor, motivarea, relaţiile de muncă, proiectarea posturilor, trebuie să ţină cont de creşterea gradului de diversificare a forţei de muncă, de nivelul educaţional crescut al posibililor angajaţi.

FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE