Județul Brașov

Cap. 1: ANALIZA OFERTEI TURISTICE A UNEI DESTINAȚII

Destinația turistică: Județul Brașov

1.1. FACTORI NATURALI AI OFERTEI

1.1.1. Localizare și suprafața teritoriului

Situat în partea centrală a ţării, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul Arcului Carpatic şi deţinând 2,3% din suprafaţa ţării (5351 Km2), judeţul Braşov se învecinează cu opt judeţe. La est se mărgineşte cu judeţul Covasna, în sud-est cu județul Buzău, în sud cu judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Argeş, la vest cu judeţul Sibiu, iar în nord cu judeţele Mureş şi Harghita. Suprafaţa: 5363 Kmp.

Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara.

1.1.2. Clima

Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC.

1.1.3. Hidrologia (mări, ape)

Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km. Pe parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza, Viștea și Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munții Făgăraș (Urlea, Podragul) și cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților.

1.1.4. Peisaj, flora și fauna

Peisajele montane deosebite, cu elemente rare de floră şi faună, au determinat crearea a două zone protejate pe teritoriul judeţului Braşov: Parcul Naţional Piatra Craiului cu un relief impunător şi specii rare de floră şi faună, şi Parcul Natural Bucegi care prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare .

Flora: În partea sudică a judeţului, pe culmile muntoase, predomină flora alpină şi subalpină, dezvoltându-se mai ales o vegetaţie ierboasă şi, în mai mică măsură, cea lemnoasă. De asemenea, aici se regăsesc cele mai rare flori de munte din întreaga lume. Astfel, pe pajiştile şi padinile crestei Piatra Craiului creşte garofiţa Pietrei Craiului (monument al naturii - plantă care nu se mai găseşte în altă parte pe glob), nemţişorul, bujori de munte, vinetele de stâncă, gentiene, viorele alpine şi floarea de colţ .

Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din v. Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe ale Ţării Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetăţii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstrăvi, lipan, mreană, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca şi în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălţat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc) .

1.1.5. Principalele sub-zone din regiune. Prezentare generală

Situat în interiorul arcului carpatic, în partea centrală a României, la intersecţia traseelor comerciale care leagă Balcanii de restul Europei, şi la întâlnirea Carpaţilor Meridionali cu cei Orientali, judeţul Braşov cuprinde întreaga Depresiune a Bârsei, o parte din Depresiunea Făgăraşului, M-tii Persani şi Podişul Hartibaciului .

Judeţul Braşovul este unul din cele 41 de judeţe ale României, având în componenţa sa:

4 municipii: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele,

6 oraşe: Zărneşti, Râşnov, Rupea, Victoria, Predeal şi Ghimbav,

48 de comune cu 149 de sate.

Zonele pe care le acoperă cele trei centre urbane medii se pliază pe cele trei zone istorice ale Judeţului Braşov (Ţara Rupei, Ţara Făgăraşului şi Ţara Bârsei) cu două mici excepţii, Comăna (aparţine Ţării Rupei) şi Şinca Nouă (aparţine Tării Bârsei). Un avantaj al propunerii de modificare privind includerea celor două unităţi administrative Comăna şi Şinca Nouă în Ţara Făgăraşului, constă în faptul că astfel s-ar realiza o armonizare perfectă cu cele 7 micro-regiuni ale judeţului Braşov.

În cadrul Ţării Bârsei se regăseşte oraşul Braşov cu zona sa înconjurătoare, denumită şi zona

Metropolitană, zonă ce reprezintă în ansamblul ei o subregiune .