Management comparat

Evidenţiaţi implicaţiile culturale, sociale şi economice de care trebuie să ţină cont antreprenorii/întreprinzătorii români care doresc să-şi extindă afacerile în exterior în două situaţii:

a) într-o ţară cu o cultură relativ similară cu cea autohtonă;

b) într-o ţară cu o cultură foarte diferită de a noastră.

Specificaţi, în ambele cazuri, tipul afacerii întreprinse/obiectul de activitate, produse şi/sau servicii oferite, cadrul legislativ ce reglementează activităţile comerciale (facilităţi/restricţii pentru investitorii străini) etc.

Diferenţele, dar şi asemănările culturale pe care trebuie să le aveţi în vedere vor porni de la cele sintetizate de Geert Hofstede în ampla sa cercetare, precum şi cele constatate de Fons Trompenaars în studiile sale, dar aveţi în vedere şi alte surse de informare.

Modele culturale ajută la analizarea consecinţelor culturale asupra individului și personalităţii lui, asupra proceselor mentale și sociale și asupra felului în care acestea influenţează strategiile de publicitate globală. Cel mai folosit este cel al lui Geert Hofstede, dar aceleași dimensiuni au fost identificate și în alte modele.Totuși, modelul lui Geert Hofstede s-a dovedit a fi cel mai influent în domeniul cercetărilor culturale de marketing. Folosind o combinaţie de analize empirice și eclectice, Hofstede a dezvoltat, în prima fază, patru dimensiuni culturale: distanţa faţă de putere, individualism/colectivism, masculinitate/feminitate și evitarea incertitudinii. Baza tuturor acestor dimensiuni este existenţa a patru probleme fundamentale pe care trebuie să le înfrunte fiecare societate

1. Relaţia dintre indivizi și grupuri;

2. Inegalitatea socială;

3. Implicaţiile sociale ale geniului;

4. Incertitudinile economice și sociale. (1)

Dimensiunile sunt măsurate pe o scală de la 0 la 100, deși unele ţări pot avea un scor sub 0 sau peste 100, deoarece au fost măsurate după scala originală. Modelul 5-D (5 dimensiuni) s-a bazat pe informaţiile colectate, în încercarea lor de a afla o explicaţie pentru faptul că unele concepte de motivaţie nu funcţionau în toate ţările la fel. Modelul se bazează pe 30 de ani de cercetare cantitativă, începând din 1967-1973, când 116000 de chestionare au fost distribuite în 72 de ţări și 20 de limbi. Mai târziu, s-a adăugat un chestionar, Chinese Value Survey, aplicat în 23 de ţări de Michael Harris Bond. Pe baza acestui studiu a reieșit cea de-a cincea dimensiune, orientarea pe termen scurt sau lung. Toate rezultatele au fost validate de 40 de altele studii inter-culturale din diverse discipline: sociologie, cercetare de piaţă și medicină.

Romania

In studiul lui Geert Hofstede, Romania afiseaza in primul rand un indicator mare pe dimensiunea PDI – distanta fata de putere (1). Putem deduce ca o populatie care afisaza un indicator inalt la acest capitol, in mare

- vede puterea ca pe un indicator al gradului de autoritate stiintifica

- nu intervine in exercitiul puterii si slujeste regulile

- nu chestioneaza deciziile luate de oamenii situati pe o pozitie de putere si se supune cu usurinta ordinelor

- atrage lideri autoritari

- tolereaza centralizarea deciziilor

- evita asumarea responsabilitatii unor pareri contrare celor emise de un sef

- este legata emotional de putere fie prin devotiune si dependenta sau, in forma negativa, prin ura si contra-dependenta

- manifesta o mare dorinta pentru un stil de conducere participativ si cooperativ insa actioneaza opus datorita complexelor fata de autoritate.

Populatia Romaniei a indicat nivelul 49 pe scala de la 0 la 100 la Nivelul de Individualism (2) unde 100 inseamna individualism ridicat si cifre mai mici de 50 indica o societate colectivista. Valorile colectiviste ale unei natiuni sunt

un barometru pentru bogatia unei tari, deoarece individualismul indica nevoia de auto-afirmare si de independenta financiara.

Mentalitatea colectivista considera ca resursele sunt limitate si trebuie distribuite in asa fel incat sa obtina cat mai multe in favoarea colectivitatii si deci in defavoarea individului – mediu favorabil pentru promovarea regimurilor de tip comunist.

Cifra 39 in indicatorul Feminitatii vs. masculinitate, (3) pe scala de la 0 la 100, plaseaza Romania in familia tarilor in care rolurile intre cele doua sexe nu sunt predeterminate si in care barbatii pot prelua cu usurinta responsabilitati domestice.

Valorile feminine ale societatii determina un nivel mai scazut de competitivitate al organizatiilor, pretuiesc timpul liber personal si cooperarea in detrimentul obiectivelor de performanta.